VivaNatura.ro

In antichitatea capra Amalteea, este cea care l-a hrănit pe micul Jupiter si a fost răsplătită, zeul zeilor transformînd-o dintr-o biată capră într-o mare constelaţie.

Se spune că regina Egiptului, Cleopatra, era atît de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, acesta fiind cunoscut pentru calităţile antiinflamatorii la tenurile cu probleme, sensibile ori îmbătrînite.
În reţetele vechi, se recomandă utilizarea brînzeturilor în cosmetică, mai ales brînza de capră, pentru eliminarea pistruilor. Brînza se amestecă cu ulei de floarea-soarelui, şi se aplică imediat după baie. În combinaţie cu mierea de albine, elimină vînătăile. În aplicaţii externe sub formă decomprese, zerul din lapte de capră ajută la vindecarea eczemelor şi degerăturilor.

Locuitorii din zonele muntoase ale Caucazului au o sanatate de fier si sunt cei mai longevivi oameni de pe planeta.
Conform Guiness Book, cel mai faimos a fost azerul Shirali Muslimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila vîrstă de 168 ani. Acest lucru a atras atenţia cercetătorilor ruşi încă din 1940.

S-a descoperit că localnicii consumă zilnic kefir din lapte de capră, după o reţetă ţinută secret generaţii la rînd. Kefirul este util în insomnii, nevroze şi alte afecţiuni la nivelul sistemului nervos, infecţii cronice de tip herpes. Mulţi specialişti recomandă kefirul în dieta bolnavilor de SIDA. De asemena, caucazienii consuma în cantităţi impresionante,  usturoi, nuci, stafide, miere şi polen.

Legumele şi fructele sînt foarte preţuite, iar din secretul longevităţii azerilor face parte şi Bahmaz, un suc natural din dude albe.  Conţine mai mult de 30 de vitamine, minerale şi aminoacizi care luptă cu colesterolul. Medicii au descoperit cu stupoare că femeile continuă să aibă activitate menstruală mult după 55 ani, iar bărbaţii devin taţi la 80.   Aşadar, laptele de capră face minuni.

LACTATELE – proprietati si informatii utile

Laptele de vacă integral, neprelucrat, e bogat în grăsimi, majoritatea saturate. Un pahar de lapte conţine aceeaşi cantitate de colesterol ca o friptură de 100 g.
Laptele degresat conţine mai puţine grăsimi, dar şi lactoză şi proteine greu digerabile.
Laptele matern e bogat în acid omega3, ingredient care lipseşte total din laptele de vacă.
Brînza dulce este cea mai bogată sursă de proteine.
Laptele bătut conţine bacterii lactice necesare pentru menţinerea florei bacterienenormale în intestin. Este mai uşor digerabil decît laptele crud.
Iaurtul preparat biologic (în casă) este mai dulce şi mai sănătos decît cel din comerţ. Este digerabil, asimilabil şi reface floraintestinală. Un iaurt bun, proaspăt, aduce aport de calciu şi scade colesterolul.
Zerul s-a dovedit extrem de valoros în tratarea sclerozei multiple. Acidul orotic (vitamina B13) fixează magneziul la nivel celular şi creşte valoarea energetică a celulelor muşchiului inimii, mărind astfel rezistenţa la efort şi stres. Proteinele din zer scad colesterolul, stimulează creşterea numărului de celule imunitare tip T, distrug bacteriile, stopează evoluţia tumorilor benigne şi maligne, SIDA , favorizează creşterea masei musculare, reglează greutatea, combat anemia şi vindecă guta.

Laptele de capra este mult mai sanatos in comparatie cu laptele de vaca, fiindu-i cunoscute inca din antichitate beneficiile atat ca si aliment cat si ca si leac. Este întăritor şi hrănitor.

Laptele de capra datorita continutului ridicat de calciu fortifica sistemul osos. Intareste imunitatea naturala mai ales in cazurile de boli pulmonare (TBC). Are o actiune benefica in anemii, dezechilibre hormonale cu pierdere în greutate, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuni paratiroidiene care generează spasmofilii rebele la tratamente clasice, atrofii musculare, astenie de primăvară.

Specialiştii spun că laptele de capră previne, prin aportul de minerale, anemia şi demineralizarea osoasă. Acţionează ca un medicament, înlăturînd slăbiciunea, redînd vigoarea şi optimismul şi ajutînd organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi sa devină mai rezistenţi la virozele de sezon, sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase, îi fereşte pe adolescenţi de epuizare fizică şi îi ajută pe copiii distrofici să se dezvolte normal.

Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă, conţine un acid organic puternic care s-a demonstrat că opreşte evoluţia cancerului aflat înstadiul incipient, dar are si efecte benefice în unele cazuri terminale, cu metastaza osoasă.

În tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capră se poate consuma în reprize scurte de 2-3 zile.
Pentru astm, se fierbe lapte de capră cu flori şi frunze de păstîrnac, timp de 10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc şi după 30 de minute se beau cîte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi.
Laptele de capră se apropie mult de cel uman şi se poate consuma fără riscul îmbolnăvirii pe care îl prezintă deseori laptele de vacă.

Medicina naturistă recomandă laptele de capră roşie, deoarece capra neagră atrage soarele, iar cea albă îl respinge.

Contra sterilităţii, se foloseşte o reţetă cu lapte decapră. Vreme de 49 de zile, se bea dimineaţă, la răsăritul soarelui, şi seara, la apusul soarelui, cîte o cană de lapte de capră proaspăt muls, în care se adaugă două linguri de suc obţinut prin stoarcerea tulpinilor proaspete de năprasnic.

Cîteva contraindicaţii

Pentru că are un conţinut ridicat de grăsimi, laptele de capră nu se administrează fără avizul medicului persoanelor cărora alimentele grase le dăunează (obezi, hipertensivi, persoane cu probleme hepatice). Persoanele cu afecţiuni pulmonare sau cei care au renunţat la fumat, dacă nu au astfel de restricţii, pot consuma un litru zilnic, nediluat, timp de minim 14 zile. În scop curativ şi preventiv, cura cu lapte de capră fiert durează între 14-90 zile, cîte 2-3 căni zilnic.

Pentru copii, laptele de capră se diluează cu lapte de vacă, iar pentru adulţii predispuşi la diaree sau cu ficat sensibil, în prima săptămînă din cură se administrează amestecat în părţi egale cu lapte de vacă. Gustul specific, care nu este pe placul oricui, poate fi îmbunătăţit cu miere de albine. După primele 14 zile, rezultatele sînt vizibile: reapare culoarea în obraji, dispar oboseala şi depresia, creşte rezistenţa la efort, apare creşterea în greutate şi o stare generală mai bună.

Includerea laptelui de capră, normal sau îmbunătăţit în calciu, în dietă favorizează functia digestivă şi metabolizarea fierului, a calciului, magneziului şi a fosforului şi depozitele lor în organele ţintă. Alături de lapte şi brînza de capră, are proprietatea de a trata afecţiuni pulmonare, cardio-vasculare şi intestinale, aceleasi rezultate avand si laptele de măgăriţă.

In Franţa, a fost înregistrat si brevetat faptul că laptele de capră este şi un bun stimulator de creştere apărului. Dar mai este folosit şi în hrănirea bebeluşilor.

Derivat al laptelui, brînza de capră se digeră mai uşor decît celelalte brînzeturi, pentru că are un conţinut redus de grăsimi.  Brînza de capră are puţine calorii şi este perfectă pentru curele de slăbire.
”Brînza de capră poate fi inclusă în dietă la orice vîrstă, deoarece se digeră mai uşor decît celelalte sortimente de brînză datorită conţinutului mai mic de grăsimi şi de cazeină, (proteina din lapte).
100 g de brînză de capră conţin 3 g de proteine şi 4 g de grăsimi, în vreme ce 100 g de telemea de vacă – 15 g de proteine şi 20 g de grăsimi.
Diferenţa se vede şi în numărul de calorii:100 g de brînză de capră conţin 60 de calorii, aceeaşi cantitate de telemea de vacă ajunge la 250de calorii”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de CercetăriAlimentare.

Avînd puţine grăsimi, brînza de capră poate fi consumată şi în curele de slăbire. Pentru stimularea digestiei, brînza poate fi asociată cu o salată de crudităţi din care nu vor lipsi mărarul,pătrunjelul şi salata verde. Potrivit specialistului, brînza de capră poate preveni cariile dentare. O bucată de brînză mîncată după masă stimulează secreţia de salivă, protejează smalţul dinţilor şi restabileşte aciditatea normală a mediului din cavitatea bucală.

Calciu şi fosfor
100 g de brînză de capră conţin 100 mg de calciu şi 90 mg de fosfor, minerale necesare sistemului osos. Calciul şi fosforul se asimilează mai bine din brînză decît din lapte. Deasemenea, brînza de capră este printre puţinele surse naturale de vitamina B12 (2micrograme/100 g). Datorită vitaminei B12, brînza atenuează stările de stres, anxietate şi ne ajutăsă ne concentrăm mai uşor. Datorită conţinutului redus de grăsimi, brînza de capră poate fi consumată şi de persoanele care suferă de ateroscleroză, afecţiuni renale, colescistite, obezitate.
“În acelaşi timp, persoanele care au intoleranţă la lactoză pot consuma liniştite brînză de capră, deoarece, fiind fermentată, aceasta nu mai conţine lactoză”, mai spune prof. dr GheorgheMencinicopschi.

Laptele de capră este recomandat persoanelor cu afecţiuni gastro-intestinale, tulburări metabolice,  afecţiuni cardiovasculare. Pentru copii, după laptele matern, cel mai bun este laptele de capră.