Care sunt legumele si fructele care inmagazineaza cele mai multe produse nocive?

Zilele acestea vedem o mediatizare exacerbata a problemelor ce pot sa apara daca legumele, sau fructele nu se consuma in conditii de igiena optima. Imbolnavirea si chiar moartea unor oameni din cauza bacteriei E coli este o problema serioasa, care spun sursele, ca ar proveni de la legumele tratate cu ingrasaminte naturale.
La fel de multe neplaceri putem sa avem si in cazul legumelor tratate cu pesticide si insecticide, dar toate aceste neplaceri pot fi prevenite daca avem cat mai multe cunostinte despre fructele si legumele care prin natura lor ”se protejeaza” cel mai bine de pesticide, substante chimice, sau ingrasamintele cu care sunt tratate.
Ţelina – este indicat daca aveti posibilitatea sa cumparati telina din zone unde este cultivata in conditii ecologice, deoarece aceasta planta este foarte sensibila la bacterii si alte boli fungice iar cultivatorii pentru a-si proteja recoltele le pulverizeaza in mod repetat cu insecticide, iar frunzele telinei in acest caz oricit ar fi de bine spalate tot mai inmagazineaza in frunze substantele chimice cu care sunt stropite.
Piersicile – dulci si suculente aceste fructe minunate sunt la fel de atragatoare si pentru daunatori si insecte, iar pentru a le indeparta, agricultorii le stropesc cu insecticide incepand din primavara cand infloresc si pana ce apar fructele verzi, iar pe puful si coaja subtire a acestor fructe raman pesticidele si nu pot fi indepartate prin spalare chiar si dupa ce fructele s-au copt. Va indicam ca in cazul acesta sa indepartati coaja fructului.
Capsunii – delicati si fragili si in acelasi timp predispusi la atacurile fungice care-i fac si mai fragili. Pentru a rezista transportului si depozitarii ele sunt supuse unor ”tratamente cosmetice” care-i fac mai rezistenti si mai ”atragatoari” ca si aspect, altfel ar ajunge un terci in piete si supermarketuri. Atentie deci spalati foarte, foarte bine si in mod repetat capsunii! Cel mai sigur, va plantati in gradina sau in ghivece cateva tufe de capsuni, asa aveti siguranta ca mancati capsuni ecologice!
Merele : sunt sensibile la mai mult de 30 de insecte şi cel puţin 10 boli si fungii, sunt tratate imediat dupa recoltare, cu substanţe chimice, pentru a preveni petele negre mici care se pot acumula în timpul de stocare de până la 9 luni. Este indicat sa cumparati mere de la producatori autohtoni chiar daca sunt mai mici, inestetice si uneori au viermi, acestia va confirma ca sunt recoltate din gradinile taranilor !
Afinele de cultura sunt si ele tratate deoarece sunt atacate de niste viermi care s-au axat in ultimii ani pe culturile de afine. Afinele cele mai gustoase si sanatoase se gasesc sus la munte. Alegeti un sfirsit de saptamina si petreceti-l in natura la cules de afine!
Nectarinele: diferă de piersici numai prin absenţa pufului, care practic este o mutatie naturala , iar ele sunt atacate de aceiasi daunatoari ca si piersicile. Datorita pileitei ceroase ele nu retin atat de multe pesticide sau insecticide, dar sunt mai vulnerabile la putrefactie. Spalati-le foarte bine inainte, sau cuparati-le pe cele care nu sunt atat de atragatoare ca aspect, sigur acelea nu sunt tratate ca sa reziste mai mult!
Ardeii grasi – nu au compuşi amari ca si ardeii iuti si care se protejeaza singuri de insecte si fungii. Cutele lor pot fi o capacana unde se acumuleaza pesticide sau insecticide daca nu sunt foarte bine spalate inainte de a fi consumate sau si mai bine consumati ardei grasi numai de pe soluri ecologice!
Spanacul – este un buchet de frunze, care poate ascunde o varietate de insecte, inclusiv lăcuste, in plus, spanacul tinde sa extraga din sol reziduurile persistente de DDT, în frunze. Aceste substanţe chimice rămân în pământ zeci de ani. Incercati sa cumparati spanac de pe soluri ecologice!
Cireşele – sunt fructe cu coajă extrem de subtire, foarte vulnerabile la dăunători si viermi.
Pentru a le proteja ciresele din fermele mari in special cele din import sunt tratate cu spray-uri impotriva viermilor.
Cartofii – in culturile industriale si in America in special, cartoful este pulverizat de 5 sau de mai multe ori pe durata sezonului de creştere pentru a-l proteja împotriva diverselor dăunătorilor şi pentru a asigura o formă şi mărime uniformă pentru fast-food-uri şi producătorii de cartofi chips . După recoltare, o altă rundă de pulverizare are loc în depozitele de ambalare pentru a îndepărta mucegaiurile şi a intarzia germinarea.
Strugurii- În timpul transportului lor dintr – un capat in altul al lumii, sau al Europei, strugurii sunt susceptibili să putrezească. Pentru a preveni acest lucru fermierii ii trateaza cu fungicide puternice. Consumati struguri din zone apropiate localitatii dumneavoastra, sau din via proprie daca aveti asa ceva.
Ceapa – are o proprietate speciala, prin chimia proprie, care o protejeaza de insecte si fungii. Deşi unii agricultorii pot trata culturile la inceputul sezonului, stratul exterior al cepei o protejeaza si oricum acesta este indepartat.
Avocado – este un fruct ce se protejeaza singur deoarece are coaja groasa si care se indeparteaza , iar substantele toxice nu pot patrunde in fruct.
Porumbul dulce – este iar un aliment natural ce se protejeaza prin invelisul exterior care nu permite nici daunatorilor nici toxinelor sa-l atace.
Ananasul – chiar daca este tratat la inceputul sezonului de crestere, reziduurile de toxine nu ajung la fruct iar coaja groasa se indeparteaza.
Mango – sunt cultivate în Mexic, Caraibe, şi America de Sud, unde climatul uscat descurajează dezvoltarea ciupercilor, iar acesta are de asemenea o coaja groasa si impermeabila care se indeparteaza înainte de a-l mânca.
Mazarea si fasolea – sunt protejate prin păstaia care le acopera.
Sparanghelul – deoarece apare foarte devreme primavara cand este inca frig si nu apuca sa apara insectele acesta se pastreaza ”curat” fara a fi nevoie de vre-un tratament special.
Fructele kiwi – sunt infasurate cu aceea coaja paraosa care le protejeaza de atacul daunatorilor fara a mai fi nevoie sa fie tratate.
Varza – pulverizarea impotriva daunatorilor se face doar pe frunzele exterioare care oricum se indeparteaza inainte de a fi consumate .
Vinetele – au o suprafata lucioasa si alunecoasa care nu permite chimicalelor sa adere, iar cum majoritatela le consumam dupa reteta traditionala prin coacere, coaja se prajeste si se arunca.
Pepenele galben si rosu – desi pepenii galbeni din import sunt stropiti cu insecticide, noi nu le putem ingera, deoarece coaja groasa se indeparteaza inainte de a fi mancati.
Grapefruit – fermierii folosesc adesea fungicide pentru a controla mucegaiul verde, dar cele mai multe reziduuri care rămână pe coaja se indeparteaza o data cu aceasta.
Cartofii dulci – au un sistem propriu de aparate, in cazul în care este muşcat de insecte sau daunatori, acesta produce automat un lichid de culoare alb-lăptos, care se lipeste pe gura daunatorilor. Inainte de a fi trimisi spre vanzare cartofii dulci trec printr-un proces de incalzire cu umiditate ridicata care-i ajuta sa dezvolte o coaja groasa si care le ofera protecţie împotriva daunatorilor şi bolilor.
Indiferent dacă optaţi pentru legume si fructe cultivate convenţional sau bio este bine sa mancati cat mai multe fructe şi legume, dar acestea trebuie foarte bine spalate si curatate, iar daca aveti totusi dubii inalturati-le coaja chiar si acelora care se pot manca cu coaja.