"Cine nu are batrani sa-i cumpere"

Sfatul bătrânilor –  grup statuar alcătuit din cinci personaje, operă a artistului baimarean Vida Gheza.

“Cine nu are batrani sa-i cumpere” spune un vechi proverb,  din vechime, pe care il auzim tot mai rar azi, dar de aplicat insa nici nu poate fi vorba.
Azi vorbim de rasturnarea valorilor in societate, iar aceasta se reflecta in mentalitatea aproape colectiva a corporatistilor care evita sa angajeze si sa lucreze cu persoane care au ajuns la o varsta matura (apropiata de 40 de ani) sau chiar la varsta a doua, iar lucru de altfel dovedit oamenii in varsta reusesc să coordoneze afaceri pe continente diferite.
Aceasta in timp ce exista foarte multi tineri care esueaza si multe revolutii se bazeaza pe manipularea si lipsa de discernamant a tinerilor.
Este de notorietate faptul ca la companiile multinationale  CV-urile care apartin persoanelor peste 35 de ani nici nu sunt luate in seama, iar realitatea si studiile demonstreaza ca angajatorii sunt cei care au de pierdut, nevalorificand experianta si intelepciunea oamenilor de varsta medie si peste aceasta.
La noi inainte de 1989,  persoanele de varsta medie spre varsta a doua erau bine cotate si apreciate la locul lor de munca deoarece constituiau filonul cel mai important dintr-o intreprindere.  Iesirea la pensie nu insemna neaparat stoparea activitatii unei persoane sanatoase si in putere, astfel de oamnei sunt mai intelepti, au cunostinte vaste, au experienta si puterea de a conduce activitati complexe. Aceasta referire  la epoca dinainte de 1989 nu inseamna neaparat ca suntem nostalgici ai acelei epoci, dar lucrurile facute corect si valoroase trebuie  preluate si evidentiate.
Jurnalista Barbara Strauch, de la „The New York Times” şi autoare a cărţii  „Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie”,  a  descoperit că este înconjurată de oameni de vârsta mijlocie  si care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat,  sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit,  puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite.
Ce se intimpla de fapt cu mintea omului matur?
Un om matur cu o experinta de-o viata si care poate avea si experiente anterioare pastrate in memoria cognitiva (functie psihica de memorare/intiparirea a informatiei, de stocare si redare sau readucere aminte), este mult mai intelept decat un tanar inteligent, sclipitor chiar, dar care nu poate avea puterea de discernamant si abilitatea de a lua decizii corecte si eficiente intr-un timp de analiza foarte scurt, a omului de varsta mijlocie sau chiar a omului in varsta.
O caracteristica a maturitatii este scaderea motricitatii si a creativitatii explozive, cum la fel de adevarat este ca si memoria de scurta durata a omului maturizat are de suferit, dar cu toate acestea,  studii recente in sociologie, psihologie şi neurologie  releva faptul ca în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca si restul corpului, deoarece corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi ritm.
Schimbările prin care trece omul sunt de necontestat.
Pe masura ce se maturizeaza devine mai rigid si mai inflexibil, si  uneori, datorita scaderii puterii de a iubi  (sau chiar risipirii acestei capacitati) si prin experientele parcurse intr-o viata (sau mai multe vieti)  unora le pot determina aroganta, atotcunoastere, sau superioritate sfidatoare.
Prin memoria de lunga durata se realizează ancorarea omului în trecut la diferite experiente traite, care desi azi par (si unele chiar sunt) inutile, totusi il ajuta in capacitatea de a rezolva situaţiile prezente şi de anticipare  a celor viitoare.
Astfel s-a descoperit ca mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani si nu în tinereţe.  Intelepciunea minţii creşte odată cu vârsta.
Stiinta arata ca memoria este activă, selectivă, contextuală, organizată logic şi sistemic, iar ca si evaluare a nivelului de dezvoltare si eficienta, se analizeaza parametrii urmatori: volumul, trainicia, fidelitatea si promtitudinea.
In cazul persoanelor mature capacitatea lor de a valorifica informatia si experientele stocate in memorie se desfasoara in mod automat deoarece trecutul il leaga de prezent, iar prezentul il poate lega si proiecta usor in viitor.
In urma studiilor realizate, prin rezonanta magnetica, de cercetatori americani pe 6000 de subiecti, intr-o perioada de 40 de ani, s-a constatat ca, celulele creierului nu se diminueaza (nu mor) subit, din contra ele se adapteaza si permit persoanelor trecute de 50 de ani sa-si foloseasca creierul mult mai eficient, la ei functia cognitiva fiind mult mai buna.
Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta. Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone. Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Tinerii folosesc ambele emisfere ale creierului pe rand pe cand persoanele in varsta reusesc sa le foloseasca pe amandoua simultan.
Abilitatile sociale, capacitatea de a judeca corect oamenii si situatiile, logica, viteza de reactie, orientarea spatiala, testele de vocabular, memoria aritmetica, deciziile financiare sunt mai bune la oamenii cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani decat la cei de 20 de ani. Femeile au abilitatile mentale cele mai bune in jurul varstei de 60 de ani, pe cand barbatii in jurul varstei de 50 de ani.
Pastrarea puterii de a iubi, printr-o viata echilibrata si spritualizata, îmbunătăţeşte capacitatea de a reţine. Astfel pentru a ne putea aminti ceva, trebuie să ni se pară interesant, atragator, subiectul sau lucrul acela  şi să înţelegem acea situatie sau acel lucru. Cand o relatie emotionala este legata de obiectul gandirii, iar daca si imaginatia il aduce in actualitate memoria functioneaza excelent. S-a demonstrat ca imaginatia legata de subiectul iubirii, al amorului, este extrem de eficientă, pentru că ne captează atenţia şi creează amintiri fluviu, chiar şocant de reale.
Studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce, neaparat,  dezamăgire şi depresii.
Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Toate acestea se pot lua in considerare in cazul persoanelor care nu sufera de afectiuni mentale, sau boli grave si al unei vieti echilibrat.  In cazul persoanelor cu un grad inalt de spiritualizare,  rezultatele sunt exceptionale.
Revenind in istoria noastra medievala,  cand sfatul batranilor era  for de decizie si legislatie, nu putem sa nu ne amintim de un exemplu in acest sens:  longevivul domn al Moldovei – Stefan cel Mare, care pe langa geniul de strateg militar si conducator intelept si abil, era cunoscut ca mare cuceritor de femei, dovada ultimul vlastar domnesc care a fost conceput la o varsta inaintata cu una dintre frumoasele moldovence pe care le-a iubit.
A consemnat
Maria Mihaiu
Formator in Competente Profesionale