Aspartanul – dulcele otravitor din alimente

Îndulcitorii artificiali
Aspartamul a fost descoperit în 1965 de catre James Schlatter in urma unui experiment cu un  medicament anti-ulcer. Acesta a fost aprobat pentru alimente din 1981 şi pentru băuturi carbogazoase în 1983.
Aspartamul este un inlocuitor artificial al zaharului cu o putere de indulcire de 180 de ori mai mare decat a zaharului, fiind insa lipsit de calorii.
Daca initial a fost cotat ca si inofensiv, in timp mai multi cercetatori au tras semnale de alarma referitoare la reactiile negative ale acestei substante care a fost catalogata de Pentagon ca si arma biologica. In anul 1991 in Golf, personalul militar a fost folosit ca si lot experimental, pentru bauturi racoritoare indulcite cu aspartan, vaccinuri experimentale, antidoturi (sub forma gazoasa) pentru protectia sistemului nervos. Acestia au mai fost tratati si cu substante care intra in componenta armelor biologice, astfel a aparut ulterior ”sindromul razboiului din Golf”, dar nici azi nu se stie cu exactitate care din aceste substante sau tot acest cocktail este raspunzator de imbolnavirea ulterioara a soldatilor dupa terminarea razboiului.
Din cei aproximativ 200 milioane de americani care consuma anual aspartam, 20 de milioane nu pot metaboliza un component al aspartamului si anume fenilalanina, in general copiilor li se intimpla aceasta, iar in timp se produce retardarea mintala a copiilor.
In urma procesului de metabolizare in corpul uman aspartanul se descompune in:
fenilalanina 50%– care are efecte neurotoxice si este suspeca ca ar produce stari de apoplexie,
dicetopiperazina care are potential cancerigen la nivelul creierului,
acid aspartic 40% – afecteaza procesul de dezvoltare al creierului si functiile acestuia.
Metanol 10% – care se metabolizeaza prin oxidare si formeaza formaldehida si acidul formic care se acumuleaza treptat in organism si inhiba metabolismul oxigenului.
O bautura racoritoare contine aproximativ 56 mg metanol, iar persoanele care ingereaza mai multe produse cu aspartan consuma aproximativ 250 mg de metanol pe zi, cand doza zilnica este de 7,8 mg pe zi.
Efectele cele mai cunoscute ale intoxicatie cu metanol sunt: probleme ale vederii, in timp se poate produce orbirea.
Aspartamul este responsabil pentru aproximativ 75% din reacţiile adverse la aditivii alimentari din produsele alimentare.
Multe dintre aceste reacţii includ atacuri de cord şi decese, cum este menţionat într-un raport din februarie 1994, al Departamentului de Sănătate SUA.
Unele dintre cele 90 de simptome menţionate în raportul ca fiind cauzate de aspartam includ:
dureri de cap, ameţeli, atacuri de cord, greaţă, senzaţie de amorţeală, spasme musculare, depresie, caderea parului, palpitaţii, dificultăţi de respiraţie, dificultăţi de vorbire, atacuri de anxietate ,  ameţeli, pierderi de memorie, dureri articulare.
Conform cercetatorilor si medicilor studierea efectelor adverse ale următoarelor boli pot fi declanşate sau agravate prin ingestie lui:
tumori cerebrale, scleroză multiplă, epilepsie, boala Parkinson, boala Alzheimer, retardare mintală, limfoame, diabet zaharat.
Aspartanul blocheaza formarea serotoninei in creier, fiind cunoscut si ca factor perturbator al functiei tiroidiene.
Trei persoane din cinci, care consuma acest indulcitor au migrene, dar compania producatoare si autoritatile europene spun ca aceste situatii nu sunt concludente in comparatie cu miile de consumatori.
Societatea Americana pentru Studiul Cancerului a confirmat ca aceia care folosesc indulcitorii articficali au  cresteri in greutate mai mari comparativ cu cei care nu folosesc acesti indulcitori. Explicatiea este simpla: atunci cand o cantitate de carbohidrati este consumata creste nivelul de serotonina, aceasta manifestandu-se printr-un sentiment de relaxare, atunci cand aspartamul este ingerat impreuna cu carbohidratii, aspartamul blocheaza secretia de serotonina ceea ce inseamna ca acest sentiment de satietate nu mai apare. Astfel exista stimulentul sa se manance tot mai mult.
Federatia Societatilor Americane de Biologie Experimentală a declarat recent că: „.. este prudent să se evite utilizarea de suplimente în dietele de glutamic-acid- femeilor însărcinate, sugarilor şi copiilor .. ”
Femeilor care nu tolereaza  fenilalanina le este interzis consumarea aspartamnului deoarece pot da nastere la copii cu un coeficient de inteligenta cu 15% mai mic.
Folosirea acestui indulcitor nu se rezuma doar in industria alimentara, aspartamul este inclus si in produsele farmaceutice, iar din nefericire in multe produse medicamentoase care sunt exclusiv pentru copii.
Va prezentam cativa indulcitori artificiali si naturali din industria alimentara si farmaceutica si efectele pe care le pot produce:
E 950 – acesulfam de potasiu – sintetic – produce reactii alergice, greata varsaturi, voma, spasme musculare, oboseala, palpitatii cardiace, pierderea memoriei.
E 951 – aspartam –  sintetic – produce reactii alergice, greata varsaturi, voma, spasme musculare, oboseala, palpitatii cardiace, pierderea memoriei.
E952 – Acid ciclamic si sarurile ale de Na si Ca – sintetic – efect carcinogen, determina migrene si alte reactii, nu este autorizat in SUA si Anglia.
E953 – Izomalt – natural – nu se cunosc efecte negative
E954 – zaharina si sarurile sale de Na, K, Ca – indulcitor artifical derivat din toluen, cu potential carcinogen cunoscut, neautorizatr in SUA
E 957 – Taumantina – natural – indulcitor derivat dintr-o planta tropicala Thaumococcus danielli , se gaseste in vinurile dulci, paine si fructe – a se evita, nu se cunoaste doza zilnica
E959 – Neohesperidina DC (dihidrocalcaroasa) – natural – indulcitor, extras din semintele de grapefruit si si portocale de Sevillia. Are o putere de indulcire de 340 de ori mai mare decat zaharul. Este prezent in berea fara alcool, cidru, deserturi, bauturi din fructe, fructe congelate, inghetata, gemuri, jeleuri, margarina, marmelada, bauturi cu lapte, sosuri, sucuri, , in general pe etichete se precizeaza fara adaos de zahar. – nu se cunosc efecte negative.
Maltitol si sirop de maltitol – natural – indulcitor, stabilizator si umectant obtinut prin hidrogenarea maltozei, se foloseste la dulciuri, fructe uscate, cereale pentru micul dejun, chewing gum, produse pe baza de cacao, deserturi inghetata, gem, jeleuri mustar, sosuri, se mentioneaza pe ”produs fara zahar” – in concentratii mari are efect laxativ, nu se cunosc efecte negative.
Lactitol – natural – indulcitor produs din hidrogenarea lactozei, se foloseste la dulciuri, fructe uscate, cereale pentru micul dejun, chewing gum, produse pe baza de cacao, deserturi inghetata, gem, jeleuri mustar, sosuri, se mentioneaza pe ”produs fara zahar” – in concentratii mari are efect laxativ, determina chiar diaree, nu se cunosc efecte negative.
Xilitol – natural – umectant si indulcitor – se afla in prune, andive, laptuci, zmeura, este folosit in chewing gum, paste de dinti, medicamente, nu se cunosc efecte negative.