Uleiurile esentiale in Egiptul antic, Kyphi exoticul parfum al Cleopatrei

De curand am aflat ca egiptenii in urma cu 4500 de ani, au fost primii care au folosite uleiurile esentiale in aromoterapie si in practicile de vindecare ale unor afectiuni.
.Oamenii de stiinta sustin ca aromoterapia a predatat, utilizarea plantelor in remediile de vindecare. De asemenea egiptenii au fost primii care au descoperit ca folosirea aromelor din plante in tratamentul unor boli induc stari de bine atat spiritual cat si fizic.
.In Egiptul antic plantele aromatice, uleiurile parfumate si condimentele erau folosite pe scara larga, pana si in practicile religioase folosirea aromelor parfumate era parte din ritual. Masajul corpului cu uleiuri aromatice, exfolierile corporale erau practici raspandite si se practicau o data cu aromoterapia, contribuind in acelasi timp la primenirea fizica si implinirea spirituala.
Cosmeticele egiptene
Egiptenii antici aveau cunostinte despre parfumuri, lotiuni protectoare de razele soarelui, pomezi pentru fata si pentru buze, foloseau exfoliante si isi indepartau parul inestetic de pe corp cu diverse pomezi cu rol de depilare. Ei foloseau aceste produse pentru a isi mentine trupul curat, pentru ingrijirea si parfumarea pielii, insa erau constienti ca aceste ingredinte au si rol de a indeparta bolile.
Civilizatia veche egipteana este cea mai avansata din acest punct de vedere, practic era o adevarata cultura pentru produsele cosmetice, acestea au jucat un rol vital in viata sociala a Egiptului antic. Sursa pentru toata aceasta « industrie a produselor cosmetice » au fost uleiurile esentiale.
Egiptenii considerau ierburile aromatice foarte valoroase, iar unele dintre acestea precum si condimentele le aduceau din tari precum Persia, le distilau cu aburi pentru a obtine uleiurile esentiale. Dragostea lor pentru produsele de parfumerie i-a determinat sa inventeze diferite metode pentru a-si parfuma corpul, au folosit conuri parfumate pe care le puneau in vesmintele ce le impodobeau capul in timpul festivalurilor. Conurile erau imbibate cu uleiuri aromatice, care se topeau in cap si eliberau arome parfumate.
In Egipt, femeile, dupa baile parfumate, isi acopereau corpul cu farduri, apoi realizau machiajul fetei, un machiaj dificil, meticulous, compus din mixturi complicate, cum ar fi faimosul “kohl” pentru inviorarea ochilor. Rujurile sub forma creioanelor, serveau la accentuarea stralucirii buzelor. De asemenea, anumite produse pentru mestecat intretineau gingiile roze si tari. Pentru obraji se foloseau diferite pudre si farduri pe baza de cinabru. Parul era pieptanat, impletit si parfumat.
Cleopatra regina Egiptului, cea despre care s-a afirmat ca a fost prima femeie care a scris un manual privind ingrijirea frumusetii femeilor, ea fiind aceea care a descoperit o formula proprie de alifie.
Formularul de cosmetica aparut in timpul reginei Cleopatra – “Cleopatrae gynoeciarum libri”, in care erau indicate retetele folosite de ea, a fost distrus in incendiul renumitei biblioteci din Alexandria, dar textul lui a fost in parte reprodus de catre Criton.
Cleopatra folosea malul Nilului si al trestiilor pentru a-si increti parul ei negru, abundent. De asemenea, ea amesteca malul si urina proprie pentru a-si face o masca cosmetica. Pentru a scapa de parul care ii provoca neplaceri, folosea piatra ponce si penseta. Pentru stralucirea umerilor, se folosea de scoici pisate si de alabastru.
Despre parfumul sau “kyphi” cel ce tulbura intreaga Roma, dar mai ales pe Cezar, sau pe generalul Marc Antoniu, spunea Plutarh, ca acest “kyphi” era un amestec de miere, vin, planta henne, smirna, diferite radacini, lemn de trandafir, trestie mirositoare, crocus, macris, boabe de ienupar, cardamon, nard, etc. Tot istoricului antic Plutarh spunea despre Kyphi ca “are puterea de a adormi un om, de a-l face sa aiba vise placute, de a relaxa, de a alunga grijile zilnice si de a aduce pacea”.
Alte surse spun ca din ingredientele parfumului mai erau si fisticul, menta, scortisoara, ienuparul, smirna, tamaia, dar si canabisul. Potrivit textelor antice, parfumul era produs in forma solida, egiptenii folosindu-l in par sau in zonele intime pentru imbunatatirea vietii sexuale.
In templul din Edfu este descrisa utilizarea acestui Kyphi, ca o substanta aromatica ce induce somnul, reduce anxietatea si era folosit ca si antidot in diverse intoxicatii. Asadar acest misterios Kyphi era si un parfum, dar in acelasi timp putea fi si un leac tamaduitor si relaxant.
Faraonii in cautarea nemuririi, au ajuns sa fie ingropati cu o multime de uleiuri in interiorul piramidelor. Cand mormantul regelui Tutankamon a fost explorat in 1922, continea aproximativ 50 de borcane de alabastru, cu aproximativ 350 de litri de uleiuri esentiale. Hotii care au jefuit mormantul au luat odata cu aurul si pietrele pretioase si toate uleiurile, deoarece cunosteau valoarea pretioaselor uleiurile esentiale ale Egiptului antic.
Uleiurile gasite in piramindele egiptene erau obtinute din: tamaie, smirna, galbanum (o rasina aromatica din Orientul Mijlociu, renumita pentru tenta ei amara si miros verde), scortisoara, lemn de cedru, boabe ienupar, nard, acestea erau ingropate odata cu faraonii in morminte. Aceasta practica dateaza din perioada 2650 – 2575 i.Hr., si ea ilustreaza stiinta egiptenilor antici in aromaterapie. Dintre uleiuri esentiale egiptene, smirna a fost cea mai populara, urmata de tamaie, nard, lemn de cedru, scortisoara.
Papirusul Ebers (dupa numele celui care l-a descoperit in 1817), datand de la 1500 i.en, este un adevarat compendiu medical care ilustreaza peste 800 de remedii diferite si prescriptii medicale, din care, in cele mai multe dintre ele, erau folosite uleiurile esentiale. De exemplu amestecurile de smirna si miere, cu mir erau utilizate pentru a atenua infectiile pielii si pentru a regenera pielea sensibila din zona gatului.
Asadar, egiptenii au fost primii care au stapanit arta aromoterapiei, iar metodele si retetele lor au influentat aromoterapeutii de-a lungul veacurilor.
Maria Mihaiu
Cosmeticiana
Trainer in cosmetica
Articol aparut si pe: www.mariamaria.ro