Susanul – Sesamum indicum
Intr-un articol anterior expuneam calitatile extraordinare ale ffainii de susan si concentratia mare de calciu pe care o are aceasta mica samanta.
Astazi va vom prezenta in continuare cateva din calitatile semintelor de susan, dar in special beneficiile si efectele uleiului de susan.
Este un ulei foarte hrănitor şi uşor de absorbit de către piele. Conţine vitaminele B, D, E şi F. Specific pentru acest ulei este efectul tonic, regenerator, calmant, nutritiv. Este considerat cel mai valoros pentru cazurile de piele uscată şi aspră, osteoporoză, paradontoză, probleme ale oaselor şi articulaţiilor, stări de slăbiciune şi emaciere, migrene.
VivaNatura alege cu grija gama de ingrediente care sunt apoi incluse in produse, iar acest ulei ”bland” si delicat ”se ”impleteste sinergic” cu celelalte ingrediente naturale rezultatul fiind aceste produse care dumneavoastra le apreciati de atata timp:
– Cremă de faţă pentru ten normal si sensibil cu argint si aur coloidal – continutul de ulei de susan conferta tenului un plus de vitamine, iar calitatea acestui ulei usor si emolient o recomanda pentru folosirea cu succes si in jurul ochilor zona sensibila si care este cea mai “expusa ” ridarii si imbatranirii.
– Noul produs Varicastan – crema de masaj pentru picioare – uleiul de susan actioneaza sinergic cu celelate elemente active din crema si producand un efect de calmare si regenerare.
– Pasta de dinti Paradontic – contine ulei de susan cu proprietati bactericide, principiu activ necesar in vindecarea paradontozelor.
Susanul o cultura veche nu se poate preciza cand si unde s-a cultivat pentru prima data. Cei mai multi semnaleaza existenta culturilor de susan in Siria si Mesopotamia. Plinius da unele date despre cultura susanului in Grecia si Asia Mica.
In China susanul dupa cat se pare s-a raspandit la inceputul erei noastre. In China este folosit si la fabricarea tusului, prin arderea uleiului. Pe continentul american a fost adus de sclavii negri, astfel se explica si numarul mare de retete avand susanul drept ingredient.
Cu timpul cultura susanului s-a extins in sudul Europei si in alte zone propice plantei. In Rusia a patruns din Iran in secolul 18.
Alte denumiri ale plantei deriva din arabescul simsim, semsem in limba copta si semsent in egipteana.
Partea folosita: semintele, care sunt fie uscate, fie uscate si prajite.
Descrierea condimentului
Semintele uscate au un gust de nuca, mult intensificat prin prajire. Uleiul de susan oriental (inchis la culoare) are un miros puternic de nuca. Semintele continute in capsule sunt mici, ovale, plate, de aproximativ 3 mm lungime. Culoarea lor poate varia, dar de obicei sunt bej sau alb laptos dupa decorticare. Semintele se vand uscate, fie intregi, fie rasnite pentru a forma pasta tahini.
Semintele de susan au un miros si o aroma de pamant, asemanatoare cu nuca.
Semintele de susan negru sunt mai putin folosite si au o aroma mai concentrata decat cele albe.
Se crede ca semintele de susan au fost unul dintre primele condimente folosite de oameni. Cele mai vechi dovezi ale utilizarii lor provin din legendele asiriene care descriu obiceiul zeilor de a bea vin pe baza de seminte de susan, inainte de crearea pamantului. In orice caz, susanul se cultiva in vaile Tigrului si Eufratului inca din anul 1600 i.Ch. In povestea lui Ali Baba si a celor 40 de hoti, “Sesam (susan, din englezescul sesame) deschide-te!” era parola secreta pentru deschiderea pesterii comorilor.
Tarile de origine par a fi India, China, Mexic, Nicaragua, Guatemala, Venezuela, El Salvador, Sudan si Etiopia.
Susanul este o planta uleioasa valoroasa. Semintele sale contin 50-60% ulei de calitate superioara. Uleiul de susan este extras mai intai prin presare la rece, apoi se continua extragerea prin presare la cald. La rece se obtin cca 35% din uleiul continut de samanta, restul fiind extras la cald. Valoare deosebita are uleiul extras la rece. El este de culoare galbena deschisa cu gust foarte fin fiind folosit mai ales in industria conservelor unde inlocuieste cu succes uleiul de masline. Uleiul de susan este folosit apoi la gatit, la fabricarea margarinei, a diferitelor produse de cofetarie, etc. Uleiul de susan este cunoscut din antichitate ca fiind un bun afrodiziac, si se foloseste in Asia si India in masajul erotic. In India el mai este denumit « rasayana » – cel ce prelungeste viata.
Pe acelasi principiu, uleiul de susan se adauga in furajele vitelor, pentru cresterea fertilitatii.
In principiu, aproape toate semintele contin un tip de energie inmagazinata, care este folosita de planta tanara in primul sau stadiu de dezvoltare. Energia este uneori inmagazinata sub forma de proteine, ca in familia fasolei; dar mult mai comuna este forma de hidrati de carbon (cerealele) sau de grasime. Uleiul obtinut din presarea acestor seminte contine, pe langa lipide, numerosi alti constituenti: compusi aromatici, care dau caracterul culinar al uleiului, vitamine si multe altele.
Consumul de susan este recomandat pentru tratarea impotentei, bolilor de piele, tusei cronice, plamanilor slabiti, constipatiei cronice, amenoreei, dismenoreei, retractiilor inflamatiilor gingiilor, degradarii dintilor, simptomelor asociate trombocitopeniei, subponderalitatii, trombocitopeniei, hemoroizilor, dizenteriei, caderii parului, oaselor fragile, osteoporozei, convalescentei.
Din punct de vedere medical, susanul este recomandat in tratamentul insomniilor, ca aport proteic in diferite afectiuni; samanta de susan este o importanta sursa naturala de L-arginina, un aminoacid deosebit de important care intarzie dezvoltarea tumorilor, ajuta la detoxifierea ficatului si, prin stimularea eliberarii unui hormon de crestere la nivelul hipofizei, contribuie la mentinerea functionalitatii sistemului imunitar. L-arginina contribuie, de asemenea, si la indepartarea toxinelor, la efectul de spermatogeneza (de unde proprietatea de sporire a fertilitatii) si are efecte benefice in tratamentul afectiunilor aparatului renal. Susanul este mentionat in The Medical Botany Library in lista cu plante cu efect anticancerigen si antireumatic. Efectul anticancerigen se poate explica prin potentarea vitaminei E (dupa Cooney et al., 2001). Cefalina si lecitina reduc steatozele hepatice si au actiune hemostatica.
Se mai foloseste acest ulei si in stomatologie in cazul afectiunilor gingivale, datorita efectului bactericid – (sesamin si sesamolin)
Uleiul de susan are si efect laxativ.
Uleiul obtinut prin presare la cald are o culoare inchisa si gust neplacut, de aceea nu se poate utiliza in scopuri alimentare decat numai dupa ce este rafinat. Uleiul rafinat are proprietati antioxidante. Mentionam ca uleiul de susan este semisicativ.