ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC – DREPTURILE OMULUI

Declaratia Universala asupra Drepturilor Omului are si aspecte legate de OMG si de dreptul la o alimentatie corespunzatoare. La “summit”-ului mondial privind alimentatia din 1996, Declaratia de la Roma privind securitatea alimentara mondiala si Planul de actiune al “summit”-ului mondial au subiliat dreptul fiecaruia la o alimentatie indestulatoare. Comitetul drepturilor economice, sociale si culturale si Comisia drepturilor Omului din cadrul Natiunilor Unite au abordat, amandoua, dreptul la alimentatie in cadrul “summit”-ului mondial privind alimentatia.
Comitetul drepturilor economice, sociale si culturale estimeaza ca dreptul esential la o alimentatie suficienta cuprinde urmatoarele elemente:
“Disponibilitatea unei alimentatii lipsite de substante nocive si acceptabile intr-o anumita cultura, in cantitate suficienta si de o calitate adecvata satisfacerii necesitatilor alimentare ale individului.
Accesibilitatea sau posibilitatea de a obtine aceasta hrana intr-o maniera durabila si care sa  nu impiedice utilizarea celorlalte drepturi ale omului.”
Raportorul special al Subcomisiei privind promovarea si protectia drepturilor omului din cadrul Comisiei Drepturilor Omului de la Natiunile Unite a declarat:
“Statul trebuie sa protejeze populatia contra tertelor parti mai dominante si mai agresive, intereselor economice mai puternice, de exemplu, contra fraudei, comportamentului contrar eticii in comert si relatiilor contractuale, precum si contra comercializarii si dumping-ului productiei periculoase. Aceasta functie de protectie a statului, in mare parte asigurata, constituie aspectul cel mai important al obligatiilor sale privind drepturile economice, sociale si culturale, fiind asimilabil rolului sau protector al drepturilor civile si politice.” (E/CN. 4/Sub2/1999/122).
Alte principii importante ale drepturilor omului sunt:
1. Dreptul la o alegere in cunostinta de cauza, acest principiu poate fi aplicat, in dezbaterea privind etichetarea produselor alimentare obtinute din OMG, pentru a proceda astfel incat consumatorul sa stie ce consuma si sa fie in masura de a lua decizii in cunostinta de cauza. Alegerea in cunostinta de cauza si masurile care decurg de aici, presupun accesul la informatii si resurse care sa le permita sa ia decizii in cunostinta de cauza cu privire la OMG. Sttrategiile de informare a publicului trebuie sa includa metode adecvate, care sa se adreseze grupurilor celor mai putin instruite, celor mai sarace si mai defavorizate, pentru ca ele sa poata lua decizii in functie de propriile necesitati.
2. Dreptul la o participare democratica – Tinerii, barbati si femei, in special, cei saraci si lipsiti de puteri, nu sunt educati si nu au mijloacele de a interveni in viata societatii, pentru a influenta deciziile privind OMG. Acestora trebuie sa li se dea posibilitatea de a participa la dezbaterile privind impactul OMG asupra vietii si mijloacelor lor de subzistenta, precum si la avantajele pe care aceste organisme le-ar putea, eventual, oferi. Ei ar trebui sa aiba dreptul de a alege produsul care le-ar putea fi util. Este ingrijorator faptul ca generatiile viitoare nu se vor putea face auzite si nici nu vor putea vota in legatura cu deciziile privind OMG, ceea ce inseamna ca trebuie gasite modalitati de a veghea ca interesele lor sa fie luate in considerare. Trebuie procedat astfel incat generatiile viitoare sa-si poata satisface nevoile specifice, inclusiv cele care vor decurge din schimbarile imprevizibile privind mediul.
Cu cat tehnologia care permite modificarile genetice a devenit din ce in ce mai accesibila oamenilor de stiinta, cu atat discutiile sunt din ce in ce mai controversate, contradictorii si aprinse. In ciuda pericolelor pe care le presupun modificarile genetice, oamenii de stiinta au continuat sa dea nastere la vietati din ce in ce mai uimitoare si ciudate. Insa munca lor ramane destul de departe de ochiul public putini dintre noi auzind de urmatoarele noi organisme. Cert este ca ele demonstreaza ca expresia strutocamila poate sa devina realitate intr-un viitor nu prea indepartat.
Denumit „dolion”, cainele-leu este o incrucisare intre un leu si un caine. Pentru a produce acest incredibil animal, gene individuale de AND provenind de la fiecare animal trebuie luate separat si combinate intr-un ovul gazda. Exista doar trei astfel de animale care sunt tinute sub observatie in laborator. In poza este Rex, primul creat.