Migdalul este originar din Africa de Nord, dar el creste in toate regiunile calde de pe glob, iar in Romania se cultiva pe dealurile line de la curbura Carpatilor unde beneficiaza de un climat bland, mediteranean, care ingaduie culturilor exotice sa se dezvolte,o astfel de zona este in Prahova, unde se cultiva migdali in satul Tohani de peste 200 de ani.
Migdalul apartine aceluiasi grup de plante ca si trandafirul, prunul, ciresele (Prunae – Rosaceae), arborele are o inaltime medie, florile apar, in luna martie, inainte frunzelor. Exista diferite soiuri de migdale, cele mai cunoscute fiind migdalul dulce si cel amar.
Unii migdali au flori roz ( Amygdalus communis), care produc migdale dulci, iar altii (varianta amara) au flori mai mari, cu petale mai mult albe, roz la baza, care produc migdale amare. Aceste diferente se datoreaza conditiilor climatice. Migdalele amare nu se pot consuma ca atare, ele conțin amigdalin, un glicozid din care rezultă acidul cianhidric.
In Sfanta Scriptura, migdalul este mentionat ca unul dintre cei mai buni arbori fructiferi de pe pamantul Canaanului, se fac referiri biblice la florile de migdal ce infloresc in Palestina, in luna ianuarie. Nuiaua lui Aaron a fost o ramurica de migdal, iar fructele de migdal au constituit motive decorative pentru sfesnicele din temple.
Potrivit mitologiei grecesti, migdalul a fost initial o nimfa suferinda, Phyllis, care a fost parasita de iubitul ei, Demophoon si a murit de inima rea. Zeilor li s-ar fi facut mila de ea si au transformat-o intr-un copac care a inflorit in momentul intoarcerii lui Demophoon.
Grecii au adus copacul in Europa, iar in Evul Mediu miezul de migdal era extrem de scump. In epoca Elizabetana, migdalale erau amestecate cu apa pentru a obtine un lichid laptos, folosit in mod special pentru gatit.
Proprietati curative
Migdalele contin multa vitamina A , E, vitamine din grupul B , minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu.
Este un fruct echilibrant, energetic, nutritiv, remineralizant. Anticii le-au atribuit virtuti miraculoase, dar migdalele erau in special apreciate pentru capacitatea de a preveni intoxicatiile.
Este indicat in astenii fizice si intelectuale, afectiuni nervoase, sarcina si alaptare, demineralizare, litiaza urinara, imunitate scazuta, convalescenta.
Pasta de migdale amare poate fi folosita la spalarea pielii afectate de eczeme, pistrui, contra transpiratiei, iar sub forma de cataplasme, in caz de migrena, dureri reumatismale, colici hepatice si nefritice (contine acid cianhidric).
Desi sunt bogate in grasimi, migdalele sunt foarte potrivite pentru persoanele care au probleme cu colesterolul. Aceasta pentru ca, datorita acizilor grasi monosaturati, se produce o reducere a nivelului colesterolului.
Sunt o buna sursa de vitamina E (unul dintre cei mai puternici antioxidanti) si sunt bogate si in calciu. Migdalele asigura protectie impotriva bolilor cardiace si circulatorii si contribuie la mentinerea sanatatii oaselor .
Migdalele se recomanda in ulcerul gastric si in gastrite hiperacide. Durerile si arsurile gastrice se reduc simtitor dupa consumarea semintelor de migdal. Tot asupra aparatului digestiv au si o actiune antiseptica intestinala remarcabila. Sunt, de asemenea, usor laxative.
O mana de migdale (30 g sau 23 de migdale) contine 160 de calorii si este o sursa bogata de proteine si fibre. Aceeasi cantitate ofera 35 % din ratia zilnica de vitamina E si 25 % din ratia zilnica de magneziu. Este de asemenea o sursa de calciu si fier.
Migdalele contin si diversi antioxidanti printre care quercetina, flavonoid si camfor, care pot preveni dezvoltarea celulelor canceroase si oxidarea LDL (colesterolul negativ), caruia i se atribuie riscul crescut de aparitie a bolilor de inima.
– Femeile care au mancat o portie de migdale au avut un nivel mai ridicat de colecistochinina (un hormon asociat cu starea de satietate ce provine din consumul de mancaruri bogate in grasimi) decat barbatii. Migdalele ofera deci sentimentul de “satietate” consumatorilor.
– Migdalele ajuta la blocarea absorbtiei de carbohidrati precum si a propriilor grasimi. Subiectii care au adaugat 84 de g de migdale la dieta lor cu putine calorii au pierdut mai usor din greutate, spre deosebire de cei care au adoptat numai dieta respectiva, simpla. In primul caz, pierderea in greutate a fost mai mare si de durata.
– Prin consumarea unor alimente sanatoase pentru inima, printre care si migdalele, se reduce nivelul de LDL sau de colesterol daunator, in aceeasi masura in care este administrat un medicament de prima clasa. Migdalele pot deci reduce riscul imbolnavirii de inima. O dieta bogata in migdale nu numai ca reduce nivelul de colesterol, dar si scade nivelul proteinei C reactive, un semn important al starii de inflamatie si un factor de risc independent pentru bolile de inima.
– Studii facute pe sobolanii cu afectiuni asemanatoare bolii Alzheimer, au aratat ca celor care li s-au administrat 4 luni o alimentatie bogata in migdale au avut rezultate mai bune la testele de memorie decat cei care au mancat alimentele obisnuite. Migdalele au si un efect semnificativ asupra prevenirii cancerului de colon la sobolani.
Laptele de migdale este, probabil, cea mai fericita alegere, datorita gustului sau bun. Este, insa si foarte sanatos, datorita grasimilor nesaturate (cele „bune”), dar si vitaminelor si mineralelor continute, ce te pot ajuta chiar sa slabesti.
Bogat in proteine si acizi grasi omega 3, laptele de migdale nu contine colesterol sau grasimi saturate, avand o concentratie mare de Vitamina E, zinc, magneziu, potasiu, calciu si fier. In plus, nu e foarte bogat in calorii, conform Suite101.com.
Chiar daca nu contine fibre, laptele de migdale este sarac in carbohidrati si bogat in proteine, ideal pentru cei care urmeaza o dieta saraca in carbohidrati. Studiile au aratat ca migdalele ajuta in cura de slabire, daca sunt consumate cu moderatie.
Deoarece contine destul calciu, magneziu si Vitamina D, laptele de migdale previne osteoporoza. Multe studii au aratat ca aceasta combinatie tine oasele sanatoase pe masura ce imbatranim. Mai mult, o cercetare recenta a aratat ca aceeasi combinatie previne chiar si Alzheimerul.
Uleiul de migdale prin actiunea emolienta si trofica asupra tesuturilor se recomanda in eczeme, arsuri sau crapaturi ale pielii.
In Cosmetica „Laptele” de migdale constituie un preparat foarte indicat pentru catifelarea si hidratarea pielii.
Remedii naturiste cu migdale
Decoctia pectorala din coaja cu 50 g la litrul de apa, fiarta 20 minute. Se beau pana la 4 cani pe zi, in mai multe reprize.
Samburi zdrobiti, cate 10-15 de 2 ori pe zi, folositi ca preparat antiulceros.
Si mai eficace contra ulcerului este un amestec din 30 samburi de migdale dulci, o lingura lapte si o lingurita smantana.
Sirop, care se prepara din 500 g samburi dulci, 150 g samburi amari, 125 ml apa si 750 g miere. Acestea se freaca pana se obtine o pasta care se fierbe la baia de apa cu 1,5 1 apa rece si 2,5 kg zahar. Se poate aromatiza cu esenta de portocale. Se pastreaza la frigider.
„Laptele” de migdale, intrebuintat atit intern cat si uz extern, inclusiv in cosmetica, se prepara din:
– 100 g migdale lasate in apa cateva ore (de seara pana dimineata), pentru a li se umfla pielita, ca sa poata fi apoi curatata,
- se zdrobesc sau se mixeaza cu putina apa rece, se amesteca cu un sirop din 100 g zahar brun sau miere la 2 1 apa, aplicat pe fata constituie o masca hranitoare si hidratanta,
- strecurat acest ”lapte” poate fi o bautura racoritoare (tinuta la frigider) si vitaminizanta.