Metode de utilizare si preparare a plantelor, legumelor si fructelor in remedii naturiste

VivaNatura vine in sprijinul dumneavoastra si ne arata cum sa folosim, in diferite afectiuni, plantele, legumele si fructele pe care NATURA ni le pune la dispozitie cu atata generozitate.
Aplicatii interne – Fructele, legumele si plantele medicinate se pot administra sub diverse forme:  consumul ca atare sub forma proaspata sau uscata, sub forma de pulberi, siropuri sucuri, sau cidru, comprimate, solutii extractive, apoase sau alcoolice (tincturi).Aplicatii externe – Pentru uzul extern plantele se pot folosi formele de preparate sub forma de cataplasme, comprese ori direct din produse vegetale proaspete puse intre doua tifoane, sub forma de gargara sau clisme. Fructele si legumele se pot folosi sub forma de lotiuni sau frectii cu suc proaspat .
Cataplasmele
Se folosesc in scop emolient, calmant pentru piele, in caz de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru a grabi maturarea abceselor. Se prepara ca fainuri vegetale – din faina semintelor introdusa intr-un saculet din panza care se scufunda in apa, lasandu-se astfel timp de 20 – 24 de ore si apoi saculetul se aseaza pe zona bolnava ; se acopera eventual cu o tesatura de lana pentru incalzirea zonei afectate si se mentine asfel timp de 1-2 ore. Cataplasma se prepara din planta maruntita si imbibata cu apa rece sau calduta (in functie de utilizare) pana se face ca o pasta. Se aplica direct pe locul dureros sau se impacheteaza in  tifon si apoi se aplica in general (daca nu exista alte specificatii) timp de 15 minute. Cataplasma nu trebuie sa fie nici prea consistenta, nici prea fluida si nici sa depaseasca prin suprafata ei locul bolnav. Se folosesc 50 – 100 g faina de mustar de exemplu in afectiuni respiratorii. Frunzele din plante, daca sunt prospete, se zdrobesc bine, iar daca sunt uscate se lasa intai la macerat in apa (in general timp de 10-24 ore, in functie de planta) si apon se aplica pe zonele respective.
Cataplasmele sunt denumite popular prisnit sau oblojeli. Cand se reinoieste aplicarea unei cataplasmei se recomanda sa se prepare mai intai noua cataplasma, apoi sa se ridice cea veche ca sa nu se raceasca locul unde ea a fost aplicata.
Dintre cataplasmele cel mai des folosite amintim: cataplasma emolienta, cataplasma de faina de malai si cataplasma de faina de mustar.
Cidrurile
Sunt bauturi cu continut moderat de alcool, obtinute prin fermentarea sucurilor din fructe precum si a florilor din plante medicinale, cidrurile au gust placut si proprietati terapeutice, datorita continutului in substante active solubire in alcool si apa. Folosite ca tonice vitaminizante numai de de catre adultii convalescenti sau fara pofta de mancare     (niciodata de catre copii), cidrurile se pot prepara in gospodarie din fructe de macies (fructus cynosbati) , porumbre (fructus pruni spinosi) si de catina ( fructus hippophae) sau din flor e soc (flores sambucci). Deoarece au un mod de preparare mai laborios, redam modul lor e obtinere in conditii casnice:
Cidrul din fructe
Se obtine din material vegetal fragmentat (cca 1 kg uscat sau 2-3 kg proaspat) la care e aduga 2,8 – 3 kg miere, 10 litri apa si circa 30 g drojdie de bere, eventual sucul de la 2 lamai si coaja de la ½ de lamaie.  Vasul folosit trebuie sa fie damigeana din sticla (in nici un caz din plastic),  prevazuta cu dop pergorat prin care sa treaca un tub subtire de cauciuc sau material plastic in asa fel incit capatul tubului din interior sa nu atinga lichidul. Capatul exterior al tubului se introduce intr-o sticla cu apa. Cand bioxidul de carbon rezultat din fermentatie nu mai barboteaza prin capatul tubuilui din apa inseamna ca fermentatia a incetat. La temperatura camerei fermentatia dureaza cca 4-6 saptamani. . Cidrul obtinut se trage in sticle si se pastreaza la frigier. Este o bautura cu continut moderat de alcool, care poate fi consumata numai de adulti.
Clismele
Se folosesc fie pentru tratarea unor afectiuni locale – ale rectului – fie cu scop general pentru absortia pe pe aceasta cale a principiilor active din anumite plante. Indiferent de planta si principiile active, administrarea se face ingloband planta pulverizata in mucilagiu de seminte de in sau radacina de nalba mare. Clismele evacuante, in constipatii rebele, se fac numai cu mucilagii, fara nici un adaus. Se pot face cu para din cauciuc speciala, sau cu irigatorul.
Comprimatele
Comprimatele preparate din amestecuri de pulberi de plante prezinta numeroase avantaje fata de ceaiurile medicinale; dozarea precisa in functie de continutul de principii active, eliminarea actiunii caldurii asupra unor principii active labile, conservabilitatea mai indelungata in special la comprimatele sub forma de drajeuri sau sub forma de blistere si posibilitatea administarii in timpul activitatii curente a pacientului.
Consumul ca atare
Consumul ca atare al plantei sau a unor parti din planta este un procedeu stravechi, raspandit mai mult in China. Se folosesc in stare naturala fie semintele, fie sucul, fie frunzele maruntie ale unor plante. Se recomanda la unele seminte care au continut de mucilagii si care se pot lua ca atare ( de exemplu semintele de in).
Gargarismele
Se prepara un macerat mai concentrat de exemplu 2-3 linguri felor de musetel la o cana de apa si se utilizeaza sub forma de gargara in afectiuni ale gurii si gatului ( stomatita, afta, abces dentar, amigdalita). Sunt o modalitate de dezinfectare a gurii si faringelui prin tinerea in gura a unor infuzii sau decocturi; prin miscari ale limbii si tinand capul pe spate, lichidul ajunge si in zona amigdalelor.
Cantitatile aproximative de materie prima vegetala uscata si maruntita ce pot fi folosite:
–    o lingura rasa de: flori (3 -4g), frunze (2-3g), partea aeriana(4 -5g), radacini, rizomi(5-7g), fructe(5-6g), scoarta(6-7g);
–    o lingurita = circa ½ dintr-o lingura;
–    pentru lichide cana obisnuita de ceai are 200-250 ml.
Toate aceste cantitati sunt aproximative si nu se recomanda in cazul plantelor cu principii active foarte puternice care trebuie precis cantarite.
Vivanatura publica acestea doar cu scopuri informationale nu se substituie in a diagnostica sau vindeca vre-o afectiune si nici nu substituie  sfatul sau prescriptiile medicilor.