Mâncarea noastră de prea multe ori nu este mâncare

Aditivii alimentari nu sunt alimente !
Si nu au valoare nutritiva.
Ei se introduc in compozitia alimentelor doar pentru a le da anumite proprietati de gust, culoare, aroma, consistenta, durabilitate si stabilitate in timp.
Oricat ar parea de ciudat, se poate fabrica o mancare folosind aditivi alimentari (care, asa cum am spus, nu sunt alimente si nu au, de regula, valoare nutritiva) astfel incat sa rezulte o mancare aparent interesanta sau chiar foarte atragatoare, dar care sa nu aiba nici un fel de valoare nutritiva (avand si multe efecte adverse).
Si nimeni nu o sa va opreasca sa o vindeti, deoarece corespunde legilor in viigoare.
Astfel incat PARE ca nu este nimic si nimeni care sa poata opri (DEOCAMDATA) avalansa unor aceste “alimente” complet inutile si care sunt chiar o penibila si teribila iluzie de hrana, in afara discernamantului si a alegerii dumneavoastra. Astfel de alimente s-au realizat deja si chiar au ajuns sa faca parte din viata noastra, uneori mai mult alteori mai putin.
Acesti aditivi sunt , de obicei, substante chimice de sinteză care nu se găsesc în mod natural in organismul uman si nu ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră.
Cu siguranta ca multi dintre noi suntem constienti de explozia demografica a populatiei umane si de necesarul crescut de hrana cat si de faptul ca suprafata terenurilor folosite in scop agricol nu pot fi extinse la nesfarsit. Astfel, oamenii de stiinta au gasit solutia prin care alimentele sa reziste la transportul pe distante mari – de la locul producerii si prelucrarii lor pana la consumatori – cat si pe parcursul depozitarii pana la consumul lor.
Totusi, impactul E-urilor asupra organismului este devastator,3 deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de către acesta. O substanţă străină, afirmă medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic provoaca stresul asupra organelor interne, provoacă suprasolicitarea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, consideră că incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de predominanata produselor alimentare bogate în E-uri nocive, prezente pe piata alimentara si deci consumate frecvent de români. Tot pe seama consumului de alimente ce contin aditivi, se poate pune si cresterea incidentei aparitiei afectiunilor sistemului digestiv, cardiovascular cat si aparitia alergiilor.
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie – 2000, în România cancerul este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp “boala mileniului III”, împotriva căreia nu există încă premisele că se va descoperi un antidot.
Cancerul este, fără îndoială, o consecinţă. Chiar dacă nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
CE SUNT DE FAPT, ADITIVII ALIMENTARI?
Orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componentă a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi au o numerotare specifica:
– coloranţi – pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
– conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297
– antioxidanţi – substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin
protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
– emulgatori – asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
– săruri de topire E400-E496
– agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor
alimentare; E400-E496
– agenti de gelifiere- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
– stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496.
– agenti de gust (aromatizanti) – se împart in trei categorii:
a) substante aromate naturale – se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;
b) substanţe identic naturale – sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;
c) substanţe artificiale – se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
– acidifianţi – substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust
acru; E300-E390
– agenţi antiaglomeranţi – E500-E580
– amidon modificat – E1400-E1450
-edulcoranţi (îndulcitori) – substanţe (altele decat zaharul) care se utilizează
pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
– substanţe de afânare – substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400-E496
– antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580
– agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520
– agenţi de întărire-afermisanţi – E500-E580
– umectanţi – E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
– enzime E1100-E1105
DIN CE SUNT EXTRASI ADITIVII si ce EFECTE AU ASUPRA SANATATII ORGANISMULUI
Aditivii alimentari sunt substanţe mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori fiind de sinteză şi în acelasi timp relativ neconventionale.
Aromatizanţii alimentari cuprind substanţe naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, îngheţată, ciocolată, margarină, băuturi alcoolice distilate şi altor produse conform normelor de igienă.
In ceea ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse naturale cât şi artificiale.
In cateogia coloranţilor galbeni întâlnim:
– E100, Curcumina, are o sursă naturală şi anume şofranul de India
– E104, Quinolina, are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă
– E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
– E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo
– E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo.
In categoria coloranţilor roşii, întalnim:
– E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale (chitina insectelor).
– E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuţi din gudronul sintetic de huilă şi colorantul Azo.
In categoria coloranţilor albaştri:
– E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă Sunt folositi ca şi coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Alte categorii de coloranti:
– E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; bauturile racoritoare cu aroma de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri; prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); Se cunoaste faptul ca provoacă urticarie şi agravează astmul bronsic. Asociaţia consumatorilor din Piata Comuna Europeana îl considera cancerigen, însa este permis în România si interzis în SUA.
– E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are actiune cancerigenă. Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, muştar (sub formă de arome), ciuperci conservate.
– E 338 (acid fosforic) – produce tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit şi în preparatele din brânză.
– E 951 (aspartam) este un îndulcitor des folosit (si totusi interzis in S.U.A.) şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; are efect cancerigen. Este Întâlnit în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare. Pe termen lung, consumul de aspartam duce la scăderea imunităţii, predispune organismul la instalarea bolilor de plămâni, infecţiilor urinare şi intestinale. Provoaca hipocalcemie. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. In acelasi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.
– Cofeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, hipocalcemie.
– E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte
reacţii adverse; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen.
– E 455 (difosfaţi) – în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului
calciu/fosfor în organism.
– E 452 (polifosfaţi) – în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului.
– E 102 (tartrazina) – colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci,
îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri;
are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda.
APC România solicita autorităţilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazină determina modificări histologice ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg. Astfel, dacă un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant, adica 70 mg/kg (echivalent litru) – atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.
– E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron; se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
– E104 (Quinoline Yellow) – provoacă dermatite.
– E 330 (acid citric) – are effect cancerigen.
– E 250 (nitrit de sodiu) – produce boli cardio-vasculare; în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine; este interzis în multe ţări; utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar arăta gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potential cancerigen, în special cel din pastramă. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxina botulinică. Pentru produsele din carne mai sunt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249.
– E 450 (difosfati – disodic, trisodic) – produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale.
– E 621(glutamat monosodic) conţinut în exces în supele concentrate, considerat de specialişti dintre cele mai cancerigene substanţe; se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate.
Organizatii de profil din Uniunea Europeană duc o intensă campanie de interzicere a acestei substante. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provocă migrene şi crampe; interzis în mâncarea copiilor; folosit şi ca substitut pentru sare.
– E 110 (galben sunset) – cancerigen.
– E 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoase.
– E 450 (difosfaţi) – în cantităţi mari afectează raportul calciu/fosfor.
– E 223 (metabisulfit de sodiu) în categoria aditivilor periculoşi pentru sănătate (în grupa E 220 – E 228); provoacă alergii, afecţiuni intestinale,crize de astm, distruge vitamina B1; se poate găsi în carne de hamburgeri, cartofi eshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin, unele sucuri.
– E 414 (acacia) – posibil să producă alergii şi uşoare iritaţii ale mucoaselor.
– E 422 (glicerol) – în cantităţi mari poate produce dureri de cap, greaţă, hiperglicemie; întâlnit în lichior, fructe uscate, produse slab calorice
– E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) – conservant găsit în cartofi deshidrataţi, uleiuri vegetale, margarină, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat, arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol; derivat din petrol; în unele ţări este interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate; înterzis în Japonia în 1958; expertii recomandă oficial interzicerea în Marea Britanie; restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986.
– E 421 (manitol) – posibil să provoace alergii; interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale; provoacă greaţă, vomă; este prezent în produse cu conţinut redus în calorii.
– E 316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilor E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele.
– E221 (sulfit de sodiu) – provoaca alergii.
– E 330 (acid citric) – are efect cancerigen, provoaca afte bucale
– E 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el
pentru alimentele destinate copiilor.
– E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale)
– E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la
dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la
persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
– E 102 (tartrazina) – colorant galben; actiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc;
genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în
Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda
– E 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri;
cancerigen la animalele de laborator, poate produce reacţii adverse la persoanele
astmatice şi cele alergice la aspirină.
– E 131 (albastru patent) – cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se
foloseşte în băuturile spirtoase şi prăjituri
– E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate,
tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
– E 903 – folosit în cosmetică, cerneluri; uneori poate provoca reacţii alergice.
– E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină.
– E 102 (tartrazina) – colorant galben; cancerigen, poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în asimilarea vitaminei B6 şi zincului; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;
– E 131 (albastru patent) – cancerigen
– E220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii;
este continut în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea sau vinul, sunt saturate de meta-bisulfit, care dă limpezime, dar care atacă sistemul digestiv. In procesul de pasteurizare al berii sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, bauturile alcooloce tari (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.
– E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul are actiuni negative asupra placentei pe perioada sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este totusi permis în România.
In concluzie, daca marea majoritate a alimentelor care sunt puse la dispozitia consumatorilor romani, contin aditivi alimentari, atunci cu ce ne mai putem hrani? Speram ca, punandu-va la dispozitie acest mini-dictionar al aditivilor alimentari, vom contribui la cresterea discernamatului dumneavoastra fata de produsele alimentare pe care le veti consuma.
Deci ce putem face?
Putem alege.
Adica putem consuma alimente cat mai proaspete,
cat mai putin prelucrate de altii,
din surse de incredere
sau putem alege acelel alimente care contin mai putini aditivi alimentari si cat mai putin periculosi sau poate chiar inofensivi.
biolog Iulia Istrate