Catina – planta miraculoasa care bucura pielea

In urma cu o saptamana si ceva am intilnit o doamna care avea pe toata fata o afectiune deranjanta, durereaoasa si inestetica – psoriazis.
Aceasta afectiune daca se manifesta pe portiuni ale corpului – la vedere – pe langa multiplele efecte negative mai adauga unul in plus in sensul ca persoanei afectate ii creeaza si o stare de frustrare si disperare.
Rezultatele pozitive aparute in doar o saptamana pot sa vi le spun si sa sustin ca unul din ingredientele adaugate in unguentul preparat numai din unturi si uleiuri naturale si esentiale este uleiul de catina. Asadar aceasta planta catina (Hipophae rhamnoides)  un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii, o mare iubitoare de lumina si care creste in general in locurile unde alte plante nu pot vegeta este o planta minune.  Catina este arbust tepos cu fructele marunte, portocalii, o planta ce traieste si iarna, creste din Carpati si pana in Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste 5000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre putinele plante medicinale care pot fi culese si pe vreme de iarna, fructele sale rezistand pe ramuri fara sa-si piarda proprietatile terapeutice, chiar la geruri de – 40 de grade Celsius, sub zapezi de peste un metru. Remediu natural cu numeroase aplicatii terapeutice, ea este in primul rand un incomparabil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar.
Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.
La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism.
Proprietatile catinei
Fructele de catina contin vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten (mai mult decat contine morcovul), precum  si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
De la catina se folosesc fructele, care  contin aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Scoarta de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente si remineralizante foarte puternice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar.
Pulberea – se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel un praf gri-albicios, cu virtuti vindecatoare deosebite, din care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.
Tinctura – sapte linguri de praf de coaja se pun intr-o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant.
Decoctul – se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intr-o jumatate de litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consuma pe parcursul unei zile.
Preparat dezinfectant – se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o pasta, care se aplica pe locurile afectate.
In siropul de catina puneti miere, nu zahar, sucul proaspat se obtine din fructele de catina de curand culese, care se spala cu apa rece si apoi se zdrobesc in mixer sau prin masina de tocat. Se obtine un suc gros, portocaliu la culoare, care se consuma in maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2-3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.  Siropul se prepara amestecand o jumatate de litru de suc cu o jumatate de litru de miere. Dupa omogenizare, acest amestec se pastreaza intr-o sticla bine inchisa, la frigider, unde rezista si cateva luni. Se iau cate patru-sase linguri pe zi, in cure de lunga durata.
Pulberea de fructe uscate se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a fructelor uscate. Se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, ca vitaminizant si remineralizant.
Uleiul de catina se gaseste in farmacii sau magazine naturiste si se consuma, ca atare, se administreaza cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, in cure de minimum trei saptamani.

Catina in uz intern
Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii – se va face o cura cu suc de catina, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, ajutand organismul sa lupte cu boala. Mai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice, combatand direct infectiile bacteriene.
Hepatita acuta, hepatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente – o eficienta extraordinara are urmatorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri, obtinut dupa reteta de mai sus, se combina cu o jumatate de pahar (100 ml) de suc proaspat de fructe de catina. Rezulta o licoare foarte putin placuta la gust, dar cu efecte antivirale, tonice si regenerative hepatice extraordinare. Se beau doua pahare (aproximativ 400 ml) din acest preparat zilnic, in cure de minimum doua luni.
Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie – se iau zilnic 6 linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Este un stimulent imunitar rapid, mareste rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea.
Hemoragii interne – ca prim ajutor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Are efecte astringente si cicatrizante extrem de puternice.
Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli – se administreaza in fiecare zi cate 6 lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de catina. In ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. In medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de tulpini de catina.
Bolile splinei – se combina o parte de tinctura de scoarta de catina cu trei parti de suc de fructe de catina. Se obtine un preparat slab alcoolizat, din care se ia cate o lingura de patru ori pe zi, in cure de minimum 60 de zile.
Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura – se face o cura cu ulei de catina, din care se iau cate 30 de picaturi, de doua ori pe zi. Este un foarte puternic vitaminizant E (vitamina tineretii si fertilitatii) si relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati.
Depresie, anxietate – se face un tratament cu extract complet de catina, obtinut prin combinarea in proportie 2:1 a sucului de catina cu decoctul de catina. Acest preparat este bogat printre altele in serotonina – un neurotransmitator care induce o stare de calm, de curaj si de optimism.
Adjuvant in dermatoze diverse – se face o cura de patru – sase saptamani cu ulei de catina, care stimuleaza puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau cate 30-50 de picaturi de ulei de catina de doua ori pe zi.
Diaree, dizenterie – ca remediu de urgenta, se iau 1-3 lingurite de pulbere de scoarta de catina. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice (neutralizeaza bacteriile din intestin), fiind util si in tratarea enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice.
Catina in tratamente externe
Eczeme infectioase – se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.
Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului
Cătina, un filtru solar natural
Uleiul de  Cătină este ideal pentru utilizarea zilnică. Cătina ne dă un ulei cu proprietăţi remarcabile, care a fost folosit de exemplu după catastrofa nucleară de la Cernobâl.  Prezintă peste 190 de componente bio-active. Ca fapt divers amintim că a fost deasemenea folosit de cosmonauţii ruşi pentru a proteja  pielea de radiatiile cunoscute şi necunoscute din spaţiu.
Cum lucrează cătina?
Potrivit oamenilor de ştiinţă ruşi cele mai semnificative componente biologice  active sunt vitamina C, vitamina E si  beta-carotenul. Aceşti puternici antioxidanti, în sinergie cu multe alte componente  ale acestei plante, ajută la neutralizarea radicalilor liberi de la nivelul pielii, şi previn deteriorarea oxidativă.
Avertisment: produsele din cătină nu împiedică arsurile şi nu pot fi folosite în loc de  protecţia solară chimică în timpul plajei. Uleiurile, emulsiile sau cremele care conţin  (mai mult de 50%) ulei de cătină sunt capabile să prevină daunele zilnice,  cumulative, pe termen lung.
Un exemplu de reţetă:
Ulei de plajă: ulei natural de cătină 60%, ulei de măceşe 30%, ulei de jojoba 10%.
Cremă de plajă: ulei natural de cătină 60%, unt de shea 20%, unt de cacao 20%.
Raie – se aplica pe locul afectat pasta obtinuta din cenusa de ramuri de catina combinata cu otetul. Dupa ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de plastic, care se leaga astfel incat sa creeze un mediu cat mai umed pe zona tratata. Aplicatia dureaza patru ore si se face de doua ori pe zi, vreme de minimum o saptamana.
Catina in uzul intern extern si nonalimentar
UZ INTERN
Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.
Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor.
UZ EXTERN
Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.
Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.
Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului.
Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina. Catina ajuta la pastrarea tineretii, catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.
Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac.
Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non-alimentara.
Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.
Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau. Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.
Sirop de catina
1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.
Sucul obtinut se pune cu mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se omogenizeaza perfect cu mierea.
Aceste remedii au scopuri informationale nu diagnosticheaza vre-o afectiune si nu pot substitui sfaturilor sau prescriptiilor medicilor