Castanul salbatic si castanul comestibil

Castanul salbatic
E un arbore cunoscut de toti, inalt pana la 30 de metri, plantat de-a lungul strazilor si in parcuri. Compozitia chimica difera in functie de organul de planta. Astfel, cotiledoanele semintelor contin 40-60% amidon, 1-10% zaharuri, 6-8% ulei gras, adenine, 8-10% saponozide triterpenice, in special escina, care imprima gustul neplacut, amar, al semintelor. Mai contin derivati flavonici, glicozizi ai quercetolului si camferolului, saruri minerale etc. Coaja semintelor contine polimeri ai D-catecholului si taninuri. Scoarta arborelui contine acid esculitanic, derivati oxicumarinici, fraxozid, scopolina si saponine. Frunzele contin derivati flavonici, taninuri catehice, derivati oxicumarinici, saponozide si vitamina C. Florile sunt bogate in derivati flavonici (cvercitrina, rutozid camferol, rhamnoglucozid). Sunt lipsite de saponozide si derivati oxicumarinici. Niciuna dintre materiile prime furnizate de castanul salbatic nu se vor intrebuinta decat sub forma de produse fitofarmaceutice. Aceste produse sunt utile in afectiunile hemoroidale, varice, flebite sau in preparate homeopate. Actiunea farmacodinamica a extractelor din castanul salbatic este imprimata, in principal, de prezenta saponozidelor triterpenice care au proprietati flebotonice (de crestere a tonicitatii peretilor venosi), actiune potentata de prezenta derivatilor flavonici si D-catecholului. In special escina are proprietati antiedematoase (antiinflamatoare), diminuand totodata fragilitatea capilarelor. Scoarta are proprietati astringente si actiune de tip vitaminic P, datorita esculozidului.
Materiile active ale castanului salbatic actioneaza asupra rezistentei peretilor venosi, maresc permeabilitatea vaselor coronare si influenteaza coagularea singelui, fiind deci pretioase in tratarea varicelor si a flebitelor.
Castanul comestibil
Surse importante de vitamine si minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor.
In scop terapeutic, de la castanul comestibil se recolteaza coaja, florile, frunzele si semintele.
Fructele au o compozitie asemanatoare graului si sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C. Acestea contin de asemenea protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu, valoarea lor calorica fiind de 200 calorii la 100 g.
Culegerea castanelor comestibile se face de la sfarsitul lui septembrie si pana la inceputul lui noiembrie.
Piureul de castane este unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat.

Proprietatile fructelor de castan
Pentru uzul intern, se folosesc fructele proaspete de castan, care se consuma coapte, fierte, sub forma de piure si in diverse combinatii. Acestea sunt excelente ca aliment, avand proprietati stomahice, bacteriostatice, antianemice si remineralizante. Castanele comestibile sunt recomandate persoanelor cu astenie fizica si intelectuala, convalescentilor, batranilor si copiilor datorita bogatiei lor de minerale si vitamine (putin degradabile in procesul prepararii).

Indicatii terapeutice
Amestecul de piure de castane si branza de vaci (in proportii egale), indulcit cu miere, este o hrana usor digerabila si foarte energizanta.
Frunzele castanului comestibil dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si de ceea sunt folosite pentru tratarea bronsitele (sub forma de infuzie).
Folosita tot ca infuzie, scoarta de castan are proprietatea de a scadea temperatura.
Castanele actioneaza ca tonic muscular, nervos si venos, si reduc permeabilitatea capilara. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor si tromboflebitei, se consuma cate o farfurie de piure de castane indulcit cu miere inainte de micul dejun si de cina. Se face o cura de cateva saptamani.

Uz extern
Pentru utilizari externe, sunt foarte eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).
In cazul degeraturilor sau durerilor reumatice care se agraveaza la frig, se fierb cinci maini de castane cu trei litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicarea dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la completa vindecare.
In cosmetica este folosita masca din castane si miere pentru toate tipurile de ten, datorita proprietatilor antiinflamatoare, de reducere a fragilitatii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiatii UV. De asemenea, aceasta masca protejeaza acidul hialuronic din piele si normalizeaza secretia glandelor sebacee.
Rezultatele sunt vizibile mai ales in intarzierea procesului general de imbatranire a pielii si in revitalizarea pielii uscate, careia ii reda supletea si catifelarea. Masca se tine pe fata timp de 30 de minute, dupa care se indeparteaza cu apa calduta.
Aceste remedii au scopuri informationale nu diagnosticheaza vre-o afectiune si nu pot substitui sfaturilor sau prescriptiilor medicilor