Pentru români, medicamentul preferat si cât se poate de uzual impotriva durerii este banalul algocalmin. Interzis in marea majoritate a tarilor si drastic restrictionat in restul statelor, algocalminul continua sa se vånda la liber in farmaciile romånesti. Desi specialistii au tras nenumarate semnale de alarma asupra pericolului administrarii medicamentului, Ministerul Sanatatii refuza sa ia masuri in acest sens.
Substanta controversata pe care algocalminul o contine, metamizolul, poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza. Aceasta debuteaza cu o infectie foarte activa si presupune distrugerea celulelor din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului. „Metamizolul este prezent in aproximativ 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii la noi in tara“, a declarat dr. Elena Copaciu, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii si medic sef la Clinica ATI a Spitalului Universitar Bucuresti. Aceasta a adaugat ca „un studiu multicentric recent, referitor la calitatea medicamentatiei postoperatorii, arata ca circa 95 la suta din bolnavi primesc metamizol intravenos pentru controlul durerii postoperatorii. Studiul a fost realizat in patru spitale universitare din Romania“.
Doctorii cer interzicere sau restrictionare
Asociatia Romana pentru Studiul Durerii trage un semnal de alarma si sustine ca se impun noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea de metamizol. „Factorii de decizie trebuie sa stabileasca cu exactitate daca mai este nevoie sa mentinem pe piata farmaceutica combinatiile care contin metamizol. Se impune corecta informare a pacientilor in legatura cu riscurile unei automedicatii incorecte, dar si cresterea gradului de informare a medicilor prescriptori in legatura cu reactiile adverse induse de acest medicament“, a explicat dr. Elena Copaciu, care a adaugat ca riscul estimat de agranulocitoza este de 1 la 20.000 de administrari. Pe langa aceasta boala, metamizolul mai poate da si alte reactii adverse de tip alergic, la fel de grave, care pot duce la moartea pacientului, chiar si cu terapie intensiva prompt aplicata. Pe langa socul anafilactic, mai pot aparea si reactii alergice moderate, de tip bronhospasm, crize de astm bronsic, dereglari ale functiilor ficatului, rinichilor si plamanilor, dar si hipotensiune arteriala si reactii de tip greata sau voma. La noi nu exista date despre reactiile adverse ale metamizolului, pentru ca acestea nu se monitorizeaza, dar specialistii spun ca e imposibil ca dintr-o sala de conferinta sa nu se gaseasca medici care sa povesteasca despre complicatii alergice grave, care i-au facut sa fie mai atenti la prescrierea de metamizol. Unul dintre pericolele utilizarii acestei substante este generat de usurinta cu care orice individ o poate procura. Ea poate fi eliberata fara nici un fel de prescriptie medicala. Nu exista nici un control asupra consumului, riscul agranulocitozei neputând fi evitat.
Atât medicii, cât si pacientii recomanda si folosesc cu incredere acest tratament, fara insa a cunoaste cu exactitate cât de periculos este medicamentul, numai la noi, in pofida avertizarilor, algocalminul continua sa fie accesibil oricui.
Metamizolul a fost lansat pe piata farmaceutica pentru prima data in 1921, în Germania, de firma Hoechst.
Practic, algocalminul este atât de daunator, incât a fost interzis, sau drastic restrictionat in foarte multe tari din lume. In SUA printr-o hotarâre a FDA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977. in Marea Britanie, din 1965, iar in Arabia Saudita, din 1980. In Israel, utilizarea acestui medicament a fost restrictionata, administrarea lui fiind posibila numai in spitale. Belgia a reglementat, in 1987, folosirea metamizolului doar cu prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri, in Belgia, eticheta algocalminului are un cap de mort.
Asociatia Medicala Americana a atentionat pericolele potentiale ale utilizarii acestor preparate înca în 1973. Datorita riscului mare de agranulocitoza, retragerea metamizolului în Suedia s-a facut din 1973, însa în urma unei contraofensive a producatorilor cu prezentarea unor date optimiste, statul suedez cedeaza si reintroduce metamizolul pe piata în 1995. Aparitia însa a unor noi cazuri de agranulocitoza ca rezultat al utilizarii metamizolului timp de 6-7 zile oral sau parenteral într-un interval de 3-4 luni a dus la scoaterea metamizolului de pe piata suedeza în 1999. Danemarca a interzis utilizarea sistemica a metamizolului înca din 1979. Israelul a restrictionat in 1995 utilizarea parenterala a metamizolului sodic numai în spitale. Belgia a reglementat, din 1987, utilizarea metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei „cap de mort“. Germania, prin hotarâri emise în 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor ce contin metamizol, retragând de pe piata combinatiile ce includ aceasta substanta. Spania în 1989 a retras de asemenea combinatiile de metamizol cu exceptia celor spasmolitice, pastrând metamizolul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, postoperatorii si febrei care nu raspunde la alte analgeziceantipiretice. În Olanda, producatorii au luat în 1990 hotarârea de a retrage de pe piata produsele ce contineau metamizol în diverse combinatii. Metamizolul a mai fost retras si din Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudita si Kuweit. Cazurile cele mai recente sunt Nepal, Bangladesh, Georgia si Lituania.