Boala ALZHEIMER și aluminiul pe care il inghițim

În conformitate cu ultimele date statistice puse la dispoziție de Organizația Mondiala a Sanatații, boala Alzheimer afecteaza peste 24,3 milioane de persoane din intreaga lume, specialiștii estimand că până în 2025, numarul suferinzilor se va dubla. In cazul țarii noastre, datele deținute de Societatea Romana Alzheimer (SRA) evidențiază că 150.000 de persoane sufera de aceasta maladie, însă având în vedere că o mare parte a bolnavilor nu sunt încă diagnosticați, se estimeaza că numarul total al acestora ar putea ajunge la 350.000, gradul de risc al bolii Alzheimer crescând odată cu inaintarea în vârstă, persoanele cele mai predispuse afectiunilor specifice maladiei, fiind persoanele trecute de varsta de 60 de ani.
În România, acest tip de dementa afectează aproape 5% din populația de vârsta a treia. La ora actuală nu există un test pe baza caruia sa se poata stabili cu certitudine diagnosticul bolii Alzheimer, la acesta ajungndu-se în urma unei evaluari sistematice ce exclude alte posibile cauze. Din păcate, mulți romani fac confuzie intre boala Alzheimer și procesul de îmbatranire firească, desi simptomele sunt cu totul aparte. Familiile care au în componența lor persoane în vârsta care sufera de boala Alzheimer, fie ca nu raporteaza medicilor de specialitate existența cazului, fie și mai rău, ajung să persecute persoana bolnavă și manifestă o atitudine de ostilitate fată de aceasta.
CUM SE MANIFESTĂ BOALA ALZHEIMER:
Boala progresează diferit, putand dura de la 3 până la 20 ani. Aceasta incepe prin a afecta capacitatea de a gândi și, progresând, distruge celulele din diferite zone ale creierului. Conform statisticilor recente, în jur de 4,5 milioane de americani suferă de această afecțiune. Alzheimer debutează de cele mai multe ori dupa vârsta de 60 ani, riscul crescând pe masură ce individul îmbatraneste. Afecțiunea este mai puțin frecventă in cazul tinerilor, dar și aceștia se pot îmbolnăvi. 5% dintre barbații si femeile cu vârste cuprinse între 65 și 74 ani sunt loviți de boală, în timp ce 50% dintre persoanele de peste 85 ani sunt afectați.
Din nefericire, boala Alzheimer începe să provoace daune creierului cu câțiva ani înainte de apariția primelor simptome și cand acestea încep sa se manifeste, celulele nervoase care procesează, stochează și recuperează informații și-au început deja procesul de degenerare care, în final, va duce la moartea acestora.
Care sunt simptomele bolii Alzheimer: oamenii nu-și mai amintesc evenimente, activitați sau nume ale persoanelor intalnite, fiind incapabili de a rezolva probleme matematice simple. Pe masură ce boala se agravează, oamenii vor uita să facă activitați zilnice și vor deveni anxioși sau agresivi, unii chiar disparând de la domiciliu.
Boala implică funcționarea deficitara și moartea celulelor nervoase, dar cauza procesului nu se cunoaște înca. La ora actuală se consideră că cel mai important factor care cauzează apariția bolii este înaintarea în vârstă cât și transmiterea pe cale genetică a predispoziției fața de aceasta boala (persoana care are un parinte sau un frate afectat fiind de trei ori mai expusa riscului de a manifesta prezența bolii Alzheimer).
Regimul alimentar joaca un rol important în reducerea riscului. Un regim sănătos, bogat în legume și fructe, activitatea pe planul social, evitarea tutunului și a consumului excesiv de alcool, exercițiile pentru minte si corp se pot dovedi folositoare în menținerea sănătații creierului. Doctorii fac o asociere puternică între Alzheimer si bolile de inimă. Afectiunile cardiovasculare, diabetul, înfarcturile, tensiunea și nivelul de colesterol crescute pot dăuna inimii și creierului deopotrivă. Unele autopsii au arătat că factorii ce cauzeaza Alzheimer sunt mai puternici dacă o persoană a suferit un infarct.
Boala Alzheimer nu poate fi vindecată, Unele tratamente pe baza de plante sunt promovate ca alternative eficiente impotriva Alzheimer, dar aceste recomandari sunt bazate numai pe marturii. Coenzima Q10, un antioxidant ce se gaseste in mod normal in organismul uman, este necesar pentru producerea reacțiilor normale celulare. Suplimentele cu vitamina E sunt adesea prescrise pentru oamenii afectați de boală, vitaminele ajutand celulele creierului în apararea impotriva atacurilor Radicalilor liberi produși de către celulele normale.
LEGUMELE – UN TRATAMENT EFICACE DE PREVENIRE A ÎNSTALARII SINDROMULUI ALZHEIMER
Legumele si o dieta zilnica bazată pe ele duc la reducerea riscului de apariție a bolii Alzheimer, datorită grăsimilor nesaturate, nehidrogenate, conținute de legume, ca si de unele uleiuri prezente in legume ce reduc și ele riscul de apariție al acestei boli.
Riscul de producere a bolii este maxim pentru persoanele care consumă grasimi saturate ce se gasesc, de cele mai multe ori, in carne sau in produsele lactate. Persoanele care consuma aceste produse sunt de 2,3 ori mai supusi posibilitații de producere a acestei boli decat cei care au o dieta bazată strict pe legume.
Printre cele mai populare tratamente alternative se află si cele cu Ginkgo biloba, care s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra celulelor din creier si din corp. Extractul are proprietați anti-oxidante, anti-inflamatorii si protejează membranele celulelor, dar s-a demonstrat faptul ca nu duce la imbunatațiri considerabile in ceea ce priveste simptomele celor deja bolnavi.
CEAIUL VERDE – UN PRESUPUS REMEDIU DE COMBATERE A BOLII ALZHEIMER
Recent, a fost realizat un studiu în cadrul Universitații din South Florida în colaborare cu Centrul Alzheimer, Institutul National de Afectiuni Neurologice si Asociatia Alzheimer din Statele Unite ale Americii, în legatură cu un component al ceaiului verde, despre care se presupune ar avea un rol important în lupta împotriva cancerului, și că ar putea proteja creierul de distrugerile provocate de boala Alzheimer.
Testele de laborator au fost efectuate pe cobai, acestora fiindu-le administrate pe cale injectabila, un antioxidant continut in ceaiul verde, iar rezultatul a fost scăderea producerii de beta-amyloide, o proteină responsabilă pentru producerea tesutului degenerat de la nivelul creierului, la pacienții cu Alzheimer. Dupa cateva luni de injectii, tesutul dăunător a fost redus cu până la 54%. Este important sa menționam urmatorul fapt: cobaiul pe care s-au efectuat testele de laborator, a fost programat genetic sa dezvolte boala Alzheimer. Consumarea ca atare a  ceaiului verde nu duce la reducerea țesutului degenerat, deoarece el conține alte componente care se pare ca anulează efectele benefice ale antioxidantului cu rol de inhibare a propagarii degenerarii celulelor nervoase. Pasul urmator va fi realizarea unor pastile care sa conțină componentul respectiv intr-o concentrație mare.
POSIBILE CAUZE ALE INSTALARII BOLII ALZHEIMER
Folosirea aluminiului pentru purificarea apei potabile poate prezenta un grad de risc cu mult mai crescut pentru sănătatea oamenilor, fată de folosirea fluorurilor si a clorurilor; este important sa menționez faptul ca prezența fluorurilor in organismul uman faciliteaza absorbtia aluminiului.
Într-un număr recent al jurnalului de stiința “Neurotoxicology”, un grup de cercetatori de origine australiană raporta faptul că folosirea foarte răspândită a sărurilor de aluminiu în scopul de a purifica apa potabilă, poate cauza leziuni asupra creierului si poate determina instalarea pierderii memoriei, simptom prezent la persoanele bolnave de boala Alzheimer.
În urma cercetarilor efectuate pe animale de laborator, Institutul Australian de Cercetari Medicale din Sidney, a raportat că micile cantitați de aluminiu conținute in apa potabilă, se acumulează treptat la nivelul creierului, efectul fiind acela de distrugere iremediabilă a neuronilor si pierderea memoriei.
Cercetatorul stiintific Jude Walton nota cresterea masiva la nivelul intregii lumi, a frecvenței bolii Alzheimer, începând cu perioada anilor 1970 și afirmă: ” aluminiul – noi îl bem și îl mâncăm pe parcursul intregii noastre vieti, deci cu cât suntem mai în vârstă, cu atat suntem mai expusi contaminării cu aluminiu”.
Amintesc aici:
ambalajele din carton căptusite cu foita de aluminiu,
emulgatorii alimentari:
E520: Sulfat de aluminiu, reglează aciditatea alimentului în care este inclus, poate fi recunoscut sub denumirea de “regaltor de aciditate”.
E521: Sulfat de aluminiu și sodiu, idem
E522: Sulfat de aluminiu și potasiu, idem,
E523: Sulfat de aluminiu și amoniu, idem,
E554: Silicat de aluminiu și sodiu, agent care impiedică întarirea substantelor; este conținut în sare, făina, lapte praf.
E555: Silicat de aluminiu și potasiu, impiedica intarirea substantelor, idem,
E556: Silicat de aluminiu și calciu, se obține din minereuri și împiedică intarirea substantelor. Este prezent in laptele praf.
deodorantele solide si sub forma de spray – care sunt suspectate pentru infundarea canalelor sudoripare și instalarea cancerului de sân – ,
fondurile de ten,
anumite paste de dinți și
o foarte mare parte din instrumentele uzuale folosite pentru gătit, aspirinele tamponate (cu compuși ai aluminiului), lansate pe piata produselor farmaceutice in perioada anilor 1980.
Cercetarile efectuate în domeniu au constatat acumularea unor cantitați remarcabile în creierul animalelor de laborator, chair și dupa consumarea unui singur pahar de apă tratată cu compusi ai aluminiului. Cercetatoarea Jude Walton a afirmat că adăugarea aluminiului în alimente și în apa potabila, pune în primejdie sănătatea oamenilor.
În urma efectuarii acestui studiu și a publicarii rezultatelor obtinute, se urmareste eliminarea treptata a tehnologiilor de purificare a apei cu ajutorul aluminiului, in orasul Sidney.
A consemnat,
Iulia Istrate