VivaNatura.ro


Usturoiul Allium sativum

Exista vreun aliment biblic atât de puternic încât sa va poata apara de ciuma bubonica? Atât de puternic încât oamenii de stiinta sa-l testeze contra SIDA? Atât de puternic încât batrânii, bolnavii, cei suferinzi de tot felul de infirmitati sa fie transformati din invalizi fara speranta care abia îsi pot târsi talpile câtiva pasi, în oameni robusti si energici, capabili sa alerge, sa dea cu piciorul, sa sara si sa tina pasul cu oricine? In mod  incredibil, EXISTA si îl veti gasi – nu în dulapiorul cu medicamente, ci în gradina de zarvaturi!

In Tara Sfânta cresc cam saizeci si sapte de soiuri de usturoi (Allium sativum), astfel încât nu e deloc ciudat ca evreilor li s-a format gustul pentru aceasta planta. Vestitul oras de odinioara Escalom, din Palestina, este denumit literalmente dupa o specie de usturoi, salot (în latina, Allium ascalonicum). O masa tipica a evreilor din Antichitate, începea cu un aperitiv constând din andive, laptuci si ridichi, care se înmuiau într-un amestec de untdelemn de masline, usturoi tocat, sare si otet (mujdei) si erau savurate cu mare placere.
Talmudul – cele treizeci si noua de carti cu comentarii biblice care interpreteaza legile din Biblie, datând din secolul întâi – îndruma ca multe genuri de mâncare sa fie  asezonate regulat cu usturoi, pentru a alunga bolile care se pot ivi de la mâncarea stricata. De asemenea, evreii agatau usturoiul de stâlpii usilor, pentru a alunga influentele negative. O asemenea mentalitate poate parea învechita, dar se întâmpla – dupa cum a demonstrat stiinta moderna -ca aburii sulfurosi puternici emanati de usturoi sa ucida bacteriile si virusii – dezinfectând aerul, trupul si orice lucru cu care mai intra în contact.
Egiptenii, evreii, grecii si romanii din Antichitate mâncau si foloseau cu totii usturoiul, pe plan medicinal, pentru o ampla gama de maladii. Documentele scoase la lumina de arheologi, arata ca
– usturoiul se folosea pe scara larga: ”
1. ca infuzie (ceai) pentru reducerea febrei;
2. ca decoct, pentru intestinele descuiate;
3. ca prisnita, pentru  umflaturile dureroase;
4. ca frectie, pentru întinderile de muschi sau de ligamente;
5. ca tinctura, pentru parazitii intestinali;
6. ca tonic general, pentru ameliorarea starii inimii si fortificarea digestiei. In medicina Egiptului antic, un anume Hesy Re, Sef al Dentistilor si Medicilor în jurul anului 2600 î,Ch., plomba cariile cu usturoi zdrobit! In vremea aceea, domnea ideea ca un dinte stricat trebuie pastrat cu orice pret, în loc de a fi scos.

STRAVECHIUL REMEDIU CONTRA DURERILOR DE DINTI MERGE SI AZI
Un leac stravechi si traditional în zonele rurale contra durerilor de dinti este un catel de usturoi strivit, amestecat cu putin unt sau ulei si înfipt în carie sau pus pe locul dureros, în câteva minute durerea  înceteaza.

ÎNTELEPCIUNEA REGELUI SOLOMON Se spune ca regele Solomon ar fi scris o carte care
continea leacurile vegetale pentru toate bolile cunoscute de om. Pentru bolnavii care aveau crize de epilepsie (considerata pe-atunci o forma de nebunie), prescria radacina de valeriana sau catei de usturoi. Introducea o mica parte dintr-una sau cealalta din aceste plante în capatul unui inel mare pe care-1 purta pe un deget, iar pe acesta îl plasa direct sub narile bolnavului – din câte se pare, cu foarte mult succes. In prezent, valeriana e cunoscuta ca sedativ si tranchilizant natural. Iar compusii de sulf din usturoi puteau sa fi actionat cam în acelasi mod cu sarurile mirositoare, care trezesc omul dintr-o toropeala temporara.
ÎNTR-O VIZIUNE, ÎNGERII VORBESC DESPRE PUTERILE CURATIVE ALE USTUROIULUI. Hildegarde von Bingen a fost o calugarita si stareta  într-o manastire benedictina, specialista în plante medicinale, care a trait în secolul al XI-lea. Sustinea ca avusese o serie de viziuni, aratându-i noi moduri de a folosi plantele medicinale, pe care le-a notat într-o carte intitulata Physica, cea mai veche scriere de istorie naturala din Germania. Intr-una din aceste viziuni, i-a aparut un înger care i-a spus ca un amestec de doua plante – usturoi si isop (Hyssopus sp.) – va vindeca astma, îngerul a învatat-o sa fiarba un ceai simplu dintr-o mâna de tulpini verzi de isop si doi catei de usturoi, curatiti si tocati, pe care sa le puna într-o oala cu apa, lasându-1 sa fiarba la foc scazut.
Pentru tusea cu sânge, îngerul i-a spus sa adauge în mixtura o planta numita « lecuieste-tot », precizând ca aceasta avea sa opreasca în mod dramatic tusea cu sânge, în câteva minute. Pentru oftica –  astazi numita tuberculoza – îngerul a îndrumat-o sa adauge muguri de lavanda si-frunza de tataneasa (Symphytum ofScinale), în fiertura de usturoi si isop.

PROTECTIA CONTRA CIUMEI BUBONICE. Poate ca cea mai convingatoare dovada despre puterea usturoiului de a lupta contra germenilor consta în capacitatea lui de a apara oamenii împotriva ciumei bubonice care pe vremuri a maturat Europa de mai multe ori, nimicind populatii întregi. De exemplu, odata, la Marsilia, Franta, optzeci la suta dintre locuitorii orasului au muritîn câteva luni. Documentele istorice arata ca, atunci când ciuma a ajuns în orasul Chester din Anglia, în 1665, singurii locuitori ai orasului care au supravietuit locuiau într-o casa cu pivnita plina de usturoi; nici o fiinta din casa aceea nu a murit. In timpul marii epidemii din 1722, la Marsilia,  niste hoti isteti au început sa fure bani si bijuterii din casele si de pe trupurile muribunzilor si ale mortilor – ei însisi fiind imuni la infectie. Au fost arestati, acuzati de tâlharie si condamnati la moarte, dar li s-a oferit clementa în schimbul secretului supravietuirii lor în mijlocul molimei. Hotii au raspuns ca erau imuni fiindca îsi frecasera fetele, gâturile, mâinile, bratele, trupurile si chiar hainele cu un lichid preparat din
cincizeci de catei de usturoi cojit pusi la macerat într-un litru si jumatate de otet din vin tare, timp de doua saptamâni. De  asemenea, o parte din solutie au baut-o si au facut gargara cu ea. Atunci, autoritatile din Marsilia au afisat remediul si cetatenii ramasi în viata au  putut rezista epidemiei.
Propagata de rozatoare si purici, forma aeriana a acestei boli -de la tusea suferinzilor – este atât de virulenta, încât poate ucide în trei zile pe oricine intra în  contact cu bolnavii. Pacientii infectati trebuie sa fie tratati cu antibiotice puternice, în maximum cincisprezece ore, pentru a supravietui. Dar usturoiul comun, un dar de la Dumnezeu, poate preveni sa fie contractata înca de la început.

Aceste remedii au scopuri informationale nu diagnosticheaza vre-o afectiune si nu pot substitui sfaturilor sau prescriptiilor medicilor, sursa este intenetul (prin mail)