Bradul – Legenda bradului de Craciun, Colinde de Craciun

In conceptia crestina bradul de Craciun simbolizeaza pomul vietii, prin calitatea sa de a fi vesnic verde si totodata pe Hristos, cel venit in lume pentru a invinge moartea.
In cultura poporului roman bradul are o vechime milenara si a patruns pe meleagurile noastre inca din perioada daco-romana. Bradul se intalnea atat la evenimentele marcante din viata omului, cum sunt nunta sau trecerea la cele vesnice, cat si la marile momente ale anului.  Totusi obiceiul impodobirii l-am primit foarte tarziu, in a doua jumatate a scolului al XIX-lea, mult in urma lituanienilor, francezilor, germanilor sau englezilor. Primul brad impodobit a fost prezent la palatul principelui Carol de Hohenzollern, in anul 1866.
Traditia spune ca pomul de Craciun se impodobeste in seara de 24 spre 25 decembrie, adica in ajunul Craciunului. Impodobirea pomului de Craciun este un obicei foarte vechi, care se pare ca a aparut initial in Occident.
In secolul XV-lea, in provincii precum Alsacia si Lorena, pomii se impodobeau de Anul Nou si nu de Craciun. Treptat traditia a fost preluata si in Spania, Italia, Franta si Elvetia.
De asemenea, se poate ca la originea obiceiului sa stea popoarele nordice care isi impodobeau casele de Craciun cu ramuri de brad si de vasc. Prin intermediul catolicismului, obiceiul a ajuns si in Orient. In anumite zone ale Rusiei in ajunul Craciunului se mergea in padure si se alegea cel mai frumos brad. Acesta era impodobit cu lumanari aprinse, bomboane si jucarii.
In Anglia obiceiul bradului de Craciun a patruns prin intermediul negustorilor germani stabiliti in Anglia, care obisnuiau sa-si decoreze casele de sarbatori.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, obiceiul impodobirii bradului de Craciun a ajuns si in cateva orase din Germania. Dupa primul razboi mondial insa, obiceiul s-a raspandit pe intreg teritoriul tarii.
Un alt mit spune ca obiceiul decorarii bradului provine de la egipteni, care isi decorau casele cu frunze de palmier in ziua solstitiului de iarna. Obiceiul a fost preluat mai apoi si de romani, care au folosit brazii in locul palmierilor.
Legenda Bradului de Craciun
In secolul al VII-lea, un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Legenda spune ca acesta s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. In Europa in secolul al XII-lea, de Craciun, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos. Totusi se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer. La mijlocul secolului al XVI-lea, in Germania apar primele targuri specializate in vanzarea cadourilor. Figurine confectionate din aluat si coapte erau agatate in brad, ca obiecte decorative. Mai tarziu s-au adaugat bomboane si ghirlande din hartie colorata. Astazi in epoca moderna, brazii artificiali le-au luat locul celor naturali, deoarece protejarea naturii trebuie sa primeze in asa fel incat sa nu afecteze traditia impodobirii bradului.
In traditia romaneasca se spune ca este bine ca bradul sa fie tinut in casa pana la Sfantul Ion. Natural sau artificial, bradul de Craciun nu trebuie sa lipseasca din casa nici unuia dintre noi.
VivaNatura va ureaza „Sarbatori Fericite” si va transmite aceste link-uri  unde puteti audia colinde de Craciun:
http://www.crestinortodox.ro/colinde/colinde-de-craciun/
http://www.crestinortodox.ro/colinde/colinde-romanesti/