Siropurile naturale de ajutor in acest anotimp

Siropul de catina – se gaseste in farmaciile naturiste , este posibil ca la prima degustare sa nu fiti ahtiat dupa gustul lui dar diluat cu apa si stiind ca acest sirop stimuleaza imunitatea, revigoreaza organismul si este considerat un bun supliment nutritiv. Datorita cresterii rezistentei la agentii patogeni, mareste si rezistenta organismului la efort.
Catina este un energizant puternic, da rezultate rapide in recuperarea energiei dupa efort fizic si intelectual. Are efect antigripal si intareste sistemul imunitar.
Siropul de telina un sirop nu foarte delicios, dar acest sirop pregatit prin presare la rece poate pastra integral vitamina C gasita in telina. Acest sirop este diuretic, vitaminizant, mineralizant si tonic. Este eficient in perioa¬de de efort intelectual prelungit si in perioadele de refacere dupa efort fizic si psihic, surmenaj, stres. Contine vitamine (C, A, E, B1, B2, B3) si substante minerale.
Siropul de afine este un adjuvant in diabet, diaree, guta, reumatism, infectii urinare, uremie, enterocolite de fermentatie si putrefactie, oxiuroze, meteorism. Ajuta la cresterea acuitatii vizuale, reducerea inflamatiilor hemo¬roi¬dale, faringite, tuse si dispepsii. Este recomandat pentru afectiuni ORL.
Siropul de muguri de pin, are proprietati dezinfectante la nivelul cailor respiratorii si asigura fluidificarea secretiilor din aparatul respirator. Este recomandat pentru o gama larga de afectiuni respiratorii. Are si efect stimulant, imbunatatind starea de vitalitate.
Sirop de păpădie
Modul de preparare: Se pun de două ori câte 2 mâini pline cu flori de păpădie într-un litru de apă rece. Se pune la foc mic până începe să fiarbă, se lasă să dea câteva clocote bune, se ia oala de pe foc şi se lasă să stea peste  noapte. A doua zi, se goleşte conţinutul într-o sită, se scurge, iar florile se torc bine cu ambele mâini. Sucul se amestecă cu 1 kilogram de zahăr nerafinat, la care se adaugă o jumătate de lămâie tăiată felii (coaja se aruncă, dacă a fost tratată cu substanţe chimice). Mai multă lămâie acreşte prea tare. Oala se pune fără capac pe maşina de gătit. Pentru a se păstra toate vitaminele, se dă la focul cel mic. Astfel, lichidul se evaporă fără fierbere. Siropul se pune la răcit o dată, maxim de două ori, ca să i se poată stabili adevărată consistenţă. N-are voie să devină prea gros, căci s-ar zaharisi după o păstrare mai îndelungată, dar nici prea subţire, căci atunci ar începe să fermenteze după un timp. Trebuie să devină un sirop adevărat, care, uns pe chifla sau pâinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.
Se poate folosi si la turta  dulce care se face de Crăciun.

Sirop de pătlagină, reţeta nr. 1
Mod de preparare: De 2 ori 2 mâini pline cu frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată se trec prin maşina de tocat . Se adaugă acestui terci de frunze puţină apă ca să nu se întărească, 300 grame de zahăr brut şi 250 grame de miere. Se lasă totul să fiarbă la foc mic, cu amestecare continuă, până când se formează un lichid vâscos, care se toarnă fierbinte în borcane şi se păstrează la frigider.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de pătlagină, reţeta nr. 2
Mod de preparare: Frunzele frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată, spălate se pun straturi cu zahăr nerafinat într-un borcan şi se apasă ca să se îndese. Astfel, totul se va aşeza. În zilele următoare punerea în straturi se repetă, până nu mai încape nimic în borcan. Într-un loc ferit, în grădină se sapă o gaură, în care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aşează deasupra o scândură şi se pune o piatră pe ea. Totul se acoperă cu pământ. Scândura şi piatra trebuie să rămână vizibile. Datorită căldurii constante, zahărul şi frunzele fermentează, formând un sirop. După cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se strecoară şi se stoarce printr-un storcător de fructe (nu prin pânză), se pune să dea câteva clocote şi se trage în borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentaţie să lase borcanul în soare sau în apropierea sobei, până ce siropul se aşează la fundul borcanului. Şi acest sirop se pune să dea câteva clocote bune.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de podbal
Mod de preparare: Într-o oală de lut sau borcan de murături se introduc alternativ un strat de frunze de podbal şi un strat de zahăr nerafinat, se lasă să se aşeze şi se umple până ce nu mai este loc în vas. Apoi se leagă cu 2-3 straturi de celofan şi se pune în grădină la loc ferit, într-o gaură făcută în pământ. Căldura constantă stârneşte un proces de fermentaţie. După 8 săptămâni se dezgroapă oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obţinut se lasă să dea în 1-2 clocote. După ce se răceşte este turnat în sticle mici, cu gâtul larg.
Utilizare: în bronşite şi alte afecţiuni pulmonare:
Sirop de hrean
Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud.
Se iau trei linguri pe zi.
Utilizare: Recomandari: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in general
sursa : Formula As